Arhiva autorului: admin

insula-serpilor2

Industria energetică românească

Lasă un răspuns

Procesul intentat de România Ucrainei – dacă ar fi câştigat, şi sunt şanse să fie ar pune pe jar actorii de pe piaţa autohtonă de petrol şi gaze. Bucata de 12.000 de km pătraţi din platforma continentală a Mării Negre din jurul Insulei Şerpilor, al cărei drept de exploatare comercială aşteptăm să ni se recunoască de către Curtea Internaţională de Justiţie, are zăcăminte estimate de hidrocarburi la circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze şi 10 milioane de tone de ţiţei. Un verdict favorabil de la Haga ne-ar face să privim mai relaxaţi în direcţia Moscovei, pentru că rezervele din Marea Neagră ar diminua presiunea care există pe importurile de petrol şi gaze din Rusia, care atârnă ca o piatră de moară de balanţa comercială a României. Independenţa energetică totală a ţării noastre este totuşi nerealizabilă, spun experţii, pentru că noi n-am fi stăpâni în totalitate pe rezervele de hidrocarburi de lângă Insula Şerpilor şi, mai mult, în timp apare declinul natural tot mai pronunţat al rezervelor de uscat. Şansele unui verdict favorabil par destul de mari, în opinia experţilor chestionaţi, astfel că potenţialii mari câştigători se conturează deja. Cine sunt ei? In primul rând, statul român, care ar atribui prin licitaţie câmpurile de exploa­tare, urmând a primi redevenţe. In al doilea rând, consumatorii români – fie ei persoa­ne juridice ori fizice. Aceasta deoarece rezervele de gaz şi petrol ar urma să fie pompate în sistemul românesc cu efect de scădere a preţurilor.

Un al treilea câştigător sunt companiile româneşti de petrol şi gaze, producători, transportatori, distribuitori şi furnizori. Pro­ducătorii ar urma să scoată gazul din sub­sol şi, ulterior, să-l pompeze în reţeaua de transport. Apoi intră în scenă distribuitorii care aduc gazul până la client, iar vânzarea propriu-zisă va fi făcută de companiile fur­nizoare. Toate companiile din acest lanţ vor obţine beneficii de pe urma noilor resurse de gaz care ar urma să fie exploatate.

Decizia Tribunalului de la Haga va fi luată conform normelor internaţionale în vigoare, însă este de aşteptat ca UE să aibă un cuvânt greu de spus în apărarea interese­lor sale. O nouă resursă de hidrocarburi exploatabilă de pe teritoriul unui stat mem­bru nu poate decât să „fericească” Bruxelles-ul, pentru care problema asigurării cu resurse energetice este una dintre cele mai spinoase. în aceste condiţii, este destul de probabil ca balanţa să se încline în favoarea României.

Condiţiile specifice exploatării off-shore a resurselor de hidrocarburi vor atrage companii cu experienţă în domeniu. De altfel, în evidenţele Agenţiei Naţionale pen­tru Resurse Minerale există companii pre­cum Marathon Oii Corporation, Rompetrol, EOG Resources International, Sterling Re­sources, Petrom, Granby Oil & Gas, Nexus Energy, TransAtlantic Petroleum Corpora­tion, Valhalla Oil & Gas, care şi-au mani­festat interesul de a concesiona perimetre din platforma continentală a Mării Negre. România a sesizat Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga la 16 septembrie 2004 pentru a rezolva diferendul cu Ucraina legat de delimitarea platoului continental din Marea Neagră. După patru ani in care au fost depuse documentaţiile scrise, procesul a depăşit etapa pledoariilor orale (2-19 septembrie), iar cel târziu în aprilie 2009 este aşteptată hotărârea CIJ. Decizia Curţii nu va da câştig de cauză uneia dintre părţi, ci va determina din punct de vedere geografic (printr-o serie de latitudini şi longitudini) o linie unică de demarcaţie a zonei de 12.000 de kilometri pătraţi asupra căreia cele două ţări au pretenţii concurente. Curtea de la Haga va putea formula decizia finală, astfel încât să evite pronunţarea referitoare la statutul Insulei Şerpilor. In cazul unei soluţionări favorabi­le, România va putea trece la exploatarea resurselor de hidrocarburi existente în acea zonă. Potrivit legislaţiei internaţiona­le, fiecare stat are dreptul la o suprafaţă de 12 mile marine de la ţărmul apei cu care se învecinează. In mod normal, platoul continental, respectiv zona economică ex­clusivă, ar trebui să se întindă până la 200 de mile de la coastă, însă în Marea Neagră, care are o întindere redusă, aceste spaţii se suprapun, rezultând zona de 12.000 de km pătraţi pe care cele două ţări o dispută. România şi-a expus argumentele şi con­cluziile la Palatul Păcii din Haga între 2-5 septembrie şi respectiv 15-16 septembrie, în timp ce Ucraina a fost audiată între 9-12 septembrie, respectiv 18-19 septembrie.

La sfârşitul audierilor, partea română a fost felicitată chiar de ucraineni pentru modul în care şi-a construit pledoaria

venezuela-1

Gazprom exportă din gazul Venezuelei

Lasă un răspuns

Gigantul rus Gazprom va lichefia o parte din gazele naturale extrase din platforma continentală a Venezuelei pentru a le vinde la export, potrivit unui comunicat al companiei, citat de Reuters. Ruşii nu au precizat unde vor fi livrate ga­zele. „Explorarea şi producţia de gaze natu­rale pe platforma continentală a Venezuelei va servi pieţei interne a acestei ţări, iar la export vor fi date gaze naturale lichefiate”, se arata in comunicatul Gazprom. Compania rusă de stat şi omoloaga sa din Venezuela, PDVSA, au încheiat, recent, un acord de explorare şi producţie de gaze naturale ca urmare a convorbirilor dintre preşedintele venezuelean, Hugo Chavez, şi directorul executiv al Gazprom, Alek­sei Miller. Gazprom nu a precizat suma necesară pentru proiect şi nici ce estimări are pentru rezervele de producţie.

Nuclearelectrica

Şapte pentru Cernavodă

Lasă un răspuns

Nuclearelectrica împreună cu alţi şase investitori, Arcelor Mittal, CEZ, GDF-SUEZ, Enel, Iberdrola şi RWE Power, au devenit parteneri în compania de proiect care va construi, pune în funcţiune şi va exploata Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă. Nuclearelectrica va deţine 51% din acţiunile companiei de proiect.

centrala_nucleara

POLUATORI CHINEZI

Lasă un răspuns

Autorităţile locale din Beijing vor oferi companiilor care opresc producţia foarte poluantă până la 2,3 milioane de yuani (336.500 de dolari) ca bonus, într-o nouă tentativă de a curăţa aerul capitalei. Măsura vizează stimularea înlocuirii industriilor foarte poluante cu unele ecologice.

transgaz

Parteneriat est-european în domeniul transportului de gaze

Lasă un răspuns

Compania Transgaz Mediaş împreună cu FGSZ Natural Gas Transmission Ltd din Ungaria, Plinacro din Croaţia şi BH-Gas din Bosnia-Herţegovina vor înfiinţa o companie de studiu pentru analiza con­ceptului NETS – Noul Sistem de Transport European. NETS a fost lansat la finele lui 2007 şi este iniţiativa companiei ungare FGSZ, parte a grupului Mol, având ca scop înfiinţarea unei companii regiona­le de transport de gaze naturale prin interconectarea sistemelor de transport din regiune. Proiectul este susţinut atât de guvernele ţărilor participante, cât şi de Comisia Europeană. Ţările avute în vedere iniţial de către compania ungară Mol pen­tru a participa la această iniţiativă sunt Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Austria, Croaţia, România, Serbia şi Slovenia.

GERMANY-ENVIRONMENT-ENERGY-LIGHT-BULB

Adio becurilor cu incandescentă

Lasă un răspuns

Utilizarea becurilor cu incadescenţă va fi interzisă pe tot teritoriul UE începând cu anul 2010, acestea urmând a fi înlocuite de becuri economice, cu un consum mai mic de energie şi mai prietenoase cu mediul înconjurător, potrivit „Daily Telegraph”. Măsura convenită de miniştrii energiei europeni este menită să eficientizeze consumul de energie, să îndeplinească obiectivele privind schimbarea climatică cei vizează pe toţi cei 500 de milioa­ne de cetăţeni europeni. Susţinătorii măsurii explică faptul că utilizarea becurilor fluorescente va reduce consumul casnic de energie cu aproximativ 60%în UE. În acelaşi timp, Agenţia pentru Protecţia Sănătăţii a dat avertismente că o persoană nu trebuie să se expună la becurile fluores­cente mai mult de o oră.

k

Deutsche Bank finanţează „verdele”

Lasă un răspuns

Cea mai mare instituţie financiară a Germaniei, Deutsche Bank, intenţionează să investească în România în construirea unor centrale electrice de câteva sute de MW, bazate pe energie verde, potrivit lui Alberto Pisanti, director în cadrul băncii, citat de Newsln. „Acum negociem cu mai mulţi investitori pentru construirea în România a unor centrale care să folosească energia regenerabilă: vânt, hidro, biomasă şi, eventual, energia solară. Este vorba despre mai multe proiecte, cu mai multe centrale. Deutsche Bank va fi coinvestitor”, a spus Pisanti. Acesta a precizat că sunt interesaţi ca fiecare proiect în energie hidro să fie de minimum 100 MW, iar cele în energia eoliană – de minimum 50 MW. Deutsche Bank a fost înfiinţată în 1870, la Berlin, în Germania şi este una dintre cele mai mari bănci din Europa şi din lume.

croatia

Oleoduct, caut finanţare

Lasă un răspuns

Proiectul de construcţie a oleoductului Constanţa-Trieste este în pericol de a fi îngheţat sau chiar nerealizat dacă în termen de două luni de la întâlnirea cu investitorii, programată până la începutul lui iunie 2009, aceştia nu-i vor asigura finanţarea, estima­tă la circa 4,5 miliarde de euro. Cei patru acţionari ai firmei de dezvoltare a proiectului nu s-au înţeles nici măcar asupra numirii unui director general în cadrul întâlnirii avute, în septembrie,în România şi au lăsat rezol­varea acestei probleme pentru următoarea întâlnire de la Belgrad. Italia şi Slovenia şi-au manifestat interesul de a se asocia în proiect, însă nu au nominalizat companiile care vor participa la realizarea acestuia. Oleoductul Constanţa-Triesteva avea o lungime de 1.400 kilometri şi va traversa România, Serbia, Cro­aţia şi Slovenia, spre Italia. Firma de dezvolta­re a proiectului are ca acţionari companiile ro­mâneşti Conpet şi Oii Terminal, JP Transnafta (Serbia) şi Jadranski Naftovod (Croaţia).

casele-ecologice-2

Casele verzi, o modalitate de a economisi energia

Lasă un răspuns

Dacă vrei să construieşti o casă ecologică, există câteva argumente solide care îţi susţin decizia. Datorită materialelor din care este construită (sticlă, lemn şi alte materiale reciclabile) şi ciclului de regenerare a energiei, va pune mai puţin în pericol sănătatea celor care locuiesc în ea şi, în funcție de modalitatea aleasă pentru construcție, costă mai puţin decât o casă tradiţională. Foloseşte din plin energia solară şi are o izolație termică îmbunătăţită, aşadar reduce poluarea din atmosferă. Într-o astfel de casă, încălzirea apei se face cu ajutorul panourilor solare, economisindu- se astfel combustibil tradiţional. Reducând la minimum „amprenta ecologică” – mai exact, impactul asupra mediului înconjurător –, adepţii casei ecologice şi a modului de viaţă ecologic (o adevărată filosofie de viaţă) speră să aibă un impact pozitiv, pe termen lung, asupra mediului.

Principiul de funcţionare

Casa ecologică folosește resursele – apă, energie şi materiale – în mod eficient, reducându- și impactul asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului. Acest lucru se realizează cu ajutorul poziţionării mai bune a clădirii, design-ului, construcţiei, locuirii, întreţinerii şi demolării acesteia (ciclul complet de viaţă al unei clădiri). Constructorii de case verzi caută atât armonia ecologică pentru construcţiile lor, în raport cu exteriorul, cât şi o armonie estetică între structură şi ambient. Toate acestea, în condiţiile în care stilul şi aspectul caselor verzi nu sunt, în majoritatea cazurilor, diferite de ale unei clădiri obişnuite.

Amplasamentul

Casele verzi se pot construi folosind proprietățile solului, putând fi chiar semiîngropate în pământ. Printre avantajele unei astfel de case se numără faptul că nu se mai pierde din căldura şi din umiditatea locuinței, iar exteriorul (fațada) nu se mai erodează. Pământul acţionează ca izolant natural care protejează casa de ploaie, temperature scăzute, vânt şi eroziune. Ca o alternativă, intrarea în casă se poate face prin acoperiş. La începuturi, casele de acest tip nu erau prevăzute cu ferestre pe acoperiş, dar în momentul de faţă ferestrele sunt prevăzute în proiecte pentru a oferi casei şi mai multă lumină naturală decât într-o casă obişnuită. Un aspect important este că aceste construcţii nu sunt simple ca design şi nici ieftine. E cunoscut cazul casei proiectate de Patrick Kennedy-Sanigar în Marea Britanie, care s-a vândut anul trecut cu 2 milioane de lire sterline. În urma succesului înregistrat, proiectantul doreşte acum să construiască un orăşel de astfel de locuinţe.

Beneficii ecologice

Unul dintre beneficiile caselor ecologice care sunt construite în așa fel încât să pună în valoare locația este izolația naturală. Casa se răceşte pe timpul verii şi se încălzeşte pe timpul iernii în mod natural. Mai mult, umiditatea din aer este mai ridicată și mai benefică pentru organism decât cea dintr-o locuință convențională, ale cărei camere sunt adesea supraîncălzite. Casele construite în pământ sunt impermeabile, aşadar ideale pentru climatizare cu ajutorul instalaţiilor specifice. Singurul dezavantaj – pereţii sunt rotunjiţi şi nu au unghiuri drepte, ceea ce face ca decorarea lor să fie mai dificilă. Mobila şi accesoriile pentru o astfel de casă nu sunt chiar ușor de procurat! Totuși, aceste probleme se pot soluţiona din stadiul de proiectare al casei.

foto 4

1908-Anul care marchează începutul industriei românești de gaze natural

Lasă un răspuns

Anul 1908 este cel în care guvernul maghiar, în baza studiilor făcute de geologul dr. Carol Papp pentru găsirea de săruri de potasiu, a hotârât așezarea unei sonde la o distanță de 2 km de Șărmașul Mare, la Sărmășel, în județul Cojocna (azi, jud. Mureș). Din cauza folosirii defectuoase, forajul s-a oprit la o adâncime de 500 m, ceea ce a determinat instalarea unei a doua sonde la o distanță de 3 km spre est de prima sondă. Cu ajutorul ei, la 207 m adâncime s-a găsit un zăcământ foarte puternic de gaz. Antreprenorul a fost silit să oprească lucrările, din cauza presiunii prea mari, dar, după ce au fost luate măsuri de siguranță, s-a continuat sondarea. În ziua de 22 aprilie 1909, la adâncimea de 302 m, s-a descoperit o cantitate enormă, de aproape un milion m.c. gaz/zi, care a erupt cu mare putere(presiunea inițială a gazelor a fost de 41 atm). Datorită pericolului, antreprenorul a sistat sondarea. Zăcămintele au fost totuși puse în producţie, iar în 1912 a apărut la Turda prima organizaţie de profil din Europa, sub denumirea „Erste Siebenbuergische Erdgas Aktiengesellschaft – „Prima Societate Transilvăneană pentru conductul gazului pe pământ”.

Prima societate integrată din Europa care s-a ocupat cu exploatarea, transportul şi distribuţia gazelor din Transilvania a fost „Ungarische Erdgas Gesellschaft AG ”, înființată în 1915 la Budapesta. În această perioadă s-a făcut și iluminarea cu gaz a primului oraş din Europa – oraşul Turda. Unirea Transilvaniei cu România a condus la preluarea activităţilor de către statul român prin înființarea în anul 1919 a Direcției Gazului Natural cu sediul la Cluj, subordonată Ministerului Industriei şi Comerţului. Până în 1925 s-a finalizat reţeaua de alimentare cu gaz a primelor oraşe din Transilvania: Turda, Târnăveni şi Mediaş. Necesitatea reglării presiunii gazelor la livrarea acestora din conductele de transport a impus montarea în anul 1925, la Mediaş, a primei staţii de reglare măsurare-predare a gazelor naturale, instalaţii similare fiind montate la Turda şi Câmpia Turzii între anii 1927și 1928. Scăderea presiunii gazelor naturale în zăcământul Sărmăşel a determinat însă necesitatea comprimării gazelor natural şi, astfel, în anul 1927, s-a montat aici prima staţie de comprimare din Europa. Construirea conductelor magistrale a evoluat şi a fost influenţată de dorinţa comunităţilor locale de a utiliza noul combustibil. De aceea, în perioada de început a exploatării gazelor naturale în România, reţeaua de distribuţie s-a dezvoltat pe trasee locale, dovadă fiind şi exploatarea rezervelor de la Sărmăşel. Abia la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, datorită necesităţilor energetice, se trece de la utilizarea locală a gazelor naturale la una regională. Tot atunci se face prima alimentare cu gaze a Bucureştiului şi a localităţilor situate pe valea Prahovei din zăcămintele amplasate în Transilvania.