rehva_logo

Climatizarea clădirilor medii de birouri

Lasă un răspuns

Temperaturile optime ale încăperilor din clădirile de birouri se situează, vara, între 24 şi 26o C, asociate cu umidităţi relative medii ale aerului interior de 50%. În acelaşi timp, în majoritatea localităţilor de câmpie din ţară, temperature aerului exterior depăşește valori de 35-36o C, astfel că se înregistrează frecvent valori de până la 38o C. Este de aşteptat ca aceste temperaturi să inducă în încăperile de lucru temperature suficient de ridicate pentru apariţia stării de discomfort termic, cu un rezultat nedorit: scăderea productivităţii. Fenomenul este accentuat şi de tendinţele arhitecturale contemporane de a crea clădiri cu inerţie termică sub medie, cu un grad important de vitrare, fapte care generează penetrări consistente ale fluxului termic diurn. Aportul de căldură nu poate fi preluat şi evacuat decât de instalaţii de răcire (climatizare) corespunzătoare.

Sursele interioare

La căldura pătrunsă în încăperi din exterior se adaugă sursele interioare de căldură. Tehnologizarea activităţii din birouri are ca revers creşterea energiei disipate sub formă termică de la echipamentele din dotare. Se pot enumera: calculatorul (80 W), imprimanta (50 W), faxul (30 W), monitorul TV (30 W), frigiderul de cameră (300 W), lampa de birou (40 W) sau de tavan (60 W) etc. În plus, fiecare occupant din încăpere este o sursă permanentă de căldură şi umiditate (între 50 şi 150 W), în funcţie de tipul de activitate, stres etc.

Calculul aporturilor de căldură

Acesta este orientat pentru stabilirea orară, atât a penetrării de căldură din exterior, cât şi a căldurii generate din interior. Stabilirea corectă a simultaneităţii acţiunii tuturor surselor menţionate rămâne condiţia de bază a evitării exagerărilor în climatizare. Calculul propriu-zis al necesarului de frig, atât pe fiecare încăpere, cât şi pe întreaga clădire, se face conform standardelor româneşti 6648/1, 2 –1982. Dată fiind complexitatea calculelor de aporturi de căldură, în ultima vreme se folosesc diferite tipuri de softuri, create fie în Europa (agreate REHVA ), fie în USA (agreate ASHRAE ). Numai un calcul complet, conform normelor, poate furniza date credibile care să evite supra sau subdimensionarea instalaţiilor. În general, statistic, necesarul de frig total per încăpere variază între 50 şi 200 Wați/mp de pardoseală, în funcţie de: orientarea pereţilor exteriori, gradul de vitrare, gradul de izolare termică a pereţilor, existența unui acoperiş, gradul de dotare cu echipamente, gradul de ocupare cu personal etc. Necesarul de frig pe fiecare încăpere variază, valoarea maximă fiind atinsă la o anumită oră a zilei. Nu toate camerele îşi ating maximumul la aceeaşi oră, astfel că sursa exterioară de frig (răcitorul de apă sau unitatea centrală de condensare) va avea o putere frigorifică sub suma maximelor încăperilor. Cu titlu orientativ, un răcitor de apă are o putere frigorifică totală egală cu 60-80% din suma puterilor frigorifice necesare maxime ale încăperilor răcite. În GFT se prezintă un exemplu de variaţie a necesarului de frig total a unei clădiri, în funcţie de lună; se observă că în acest caz răcitorul de apă are circa 275 kW (luna iulie).

Scheme uzuale

Cel mai frecvent, răcirea clădirilor de birouri se face cu ventiloconvectoare. Pe o schiţă a unui etaj se prezintă amplasarea aparatelor de perete şi, respectiv, a aparatelor ascunse deasupra tavanului fals. Varianta ventiloconvectoarelor de perete este mai economică, aparatele recirculând aerul din încăpere; aerisirea încăperilor se face prin deschiderea periodic a ferestrelor. Varianta ventiloconvectoarelor de tavan, mai scumpă, permite amestecul aerului recirculat din încăpere cu un debit minim de aer proaspăt furnizat nonstop de către o centrală de aer proaspăt amplasată pe acoperiş. În ambele variante ventiloconvectoarele pot realiza şi încălzirea încăperilor iarna, prin racordarea lor la cazanul de încălzire centrală.

Execuţia

Execuţia instalaţiilor de climatizare se face numai de către firme specializate în acest domeniu, după proiecte întocmite conform Legii 10/1995, a calităţii în construcţii, a Normativului I5/1998 etc.Fiecare proiect trebuie să fie verificat de către un specialist atestat, care confirmă programul propus pentru fazele\ determinante (PPFD ) în realizarea investiţiei, program care stabileşte datele efectuării verificărilor corectitudinii şi conformităţii cu proiectul a lucrărilor executate.

1448540890_b16cdf810a_b

Solar Tower – prima centrală electrică solară din Europa

Lasă un răspuns

Lângă Sevilla, în sudul Spaniei, proiectul Solar Tower, dezvoltat de Solucar, demonstrează că energia solară poate acoperi necesitățile unei întregi comunități. Un turn înalt de 115 m colectează lumina solară reflectată de 624 de oglinzi de 120 mp fiecare, transformând-o în abur. Acesta este folosit pentru a pune în funcțiune turbinele care produc energie electrică – 11 MW, obținuți fără niciun fel de emisii de dioxid de carbon. La momentul finalizării, în 2013, va produce 300 MW, suficienți pentru întregul oraș.

insula-serpilor

Gazul și petrolul din jurul Insulei Șerpilor, între România și Ucraina

Lasă un răspuns

Insula Șerpilor a fost, din 1948 și până acum, principalul subiect de dispută dintre România și Ucraina. În prezent, litigiul se judecă la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, o soluție în acest caz fiind așteptată până la finele anului 2008 sau, cel târziu, până la începutul lui 2009. Interesul deosebit al celor două țări se justifică prin prezența unor importante resurse naturale în apele teritoriale ale insulei: peste un miliard de metri cubi de gaz și mai bine de zece milioane de tone de petrol. Ambele țări își pledează cât mai convingător cauza la Haga în speranța obținerii dreptului de exploatare a acestor resurse naturale. În cazul în care Ucraina demonstrează că Insula Șerpilor este locuită, vecinii noștri vor fi cei care vor exploata resursele din jurul acestui petic de pământ. În acest sens, ucrainenii au inițiat o serie de demersuri, precum înființarea unui muzeu și a unei bănci, pe teritoriu insulei. În cazul în care teritoriul este considerat a fi nelocuibil, o parte din el poate deveni românesc.

BioDiesel

Goana după biodiesel și bioetanol începe și în România

Lasă un răspuns

Una dintre condițiile impuse de către Uniunea Europeană țării noastre spune că, până în anul 2010, 5,75% din totalul combustibilului folosit în transporturi trebuie să fie de origine vegetală. Până în anul 2020, această cifră se va dubla. Măsura vizează, în principal, reducerea poluării de pe continentul european. Biocombustibilul se extrage cu precădere din plantele oleaginoase. În țara noastră, material primă cea mai folosită pentru producția de biodiesel este rapița. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, circa 300.000 de ha sunt cultivate cu plante industriale, cea mai mare suprafață fiind alocată rapiței. Cererea tot mai mare pentru biodiesel de pe piața europeană a atras câțiva jucători importanți în acest sector. Unul dintre aceștia este Ioan Niculae. Omul de afaceri a investit aproximativ 55 milioane de dolari la Zimnicea. Aici se ridică nouă fabrici cu o capacitate de producție de 100.000 tone de bioetanol pe an. Adrian Porumboiu, la rândul său, a investit 18 milioane de dolari la Vaslui într-o fabrică de biodiesel. Capacitatea de producție a acesteia este de 60.000 tone de biodiesel pe an. Totalul investițiilor este însă mult mai mare, potențialul de dezvoltare al acestei afaceri fiind imens.

energia nucleara2 solar-magazin.ro

Producţia mondială de energie nucleară se va dubla până în 2030

Lasă un răspuns

Producţia mondială de energie nucleară s-ar putea dubla până în 2030, pe fondul cererii tot mai mari din partea economiilor emergente, al temerilor legate de siguranţa rezervelor energetice şi de schimbările climatice, după cum se arată într-un comunicat emis de Organizaţia Naţiunilor Unite. În prezent, 31 de centrale nucleare sunt în construcţie, dintre acestea 16 aflându-se în ţări în curs de dezvoltare. O mare parte a expansiunii producţiei de energie nucleară va fi în estul şi sud-estul Asiei, în special în China şi India. În prezent, energia nuclear reprezintă numai 2% din producţia Chinei şi 3% din cea a Indiei. Şi cel mai mare producător de energie nucleară, Statele Unite, cu 103 reactoare funcţionale, ar putea să îşi majoreze capacitatea de producţie între 15 şi 20%

Elvetia-Beznau_

În Elveţia, energie nucleară după 25 de ani

Lasă un răspuns

Prima oară după 1984, în Elveția a fost lansat un proiect de centrală nucleară. Atel, grupul energetic elvețian, a depus la guvern o solicitare de construire a unei instalații atomice aproape de Olten, în nordul Elveției, lângă granița cu Germania. În apropiere se află centrala nuclear de la Gosgen, dată în funcțiune în 1979. Din cauza numărului mare de autorizații necesare pentru construire, autoritățile au estimat că proiectul va dura cel puțin 18 ani. Construirea acestei central survine pe fondul învechirii celor cinci centrale construite între 1969 și 1984 și al crizei previzionate: începând cu 2020, se anticipează un deficit de aprovizionare cu electricitate, odată cu expirarea contractelor de import cu ţările vecine. Pentru a preîntâmpina criza, la începutul lui 2007, guvernul elveţian a hotărât construirea unor centrale noi.

guvernul-japonez-si-banca-centrala-au-intervenit-pentru-a-slabi-yenul-103473

Cooperare energetică între Japonia și Irak

Lasă un răspuns

Autoritățile japoneze, prin vocea ministrului economiei, comerțului și industriei, Akira Amari, s-au declarat de acord să participle la reconstrucția Irakului după ce această țară a fost afectată de război. Japonia și Irakul vor desfășura o serie de acțiuni centrate pe reabilitarea industriei irakiene a petrolului și gazelor naturale. Colaborarea dintre cele două țări este văzută de către ambele părți drept o măsură necesară pentru stabilizarea prețului țițeiului pe piața internațională. Țintele fixate pentru viitor vizează reconstrucția infrastructurii energetice din Irak și mărirea capacității de producție petrolieră a acestei țări. Încă din ianuarie anul curent, Banca Japoneză pentru Cooperare Internațională și Bagdadul au semnat un acord în valoare de aproximativ 183 de miliarde de yeni. Această sumă va fi folosită pentru reabilitarea infrastructurii energetice irakiene afectate în timpul războiului. Totodată, Japonia va aloca 2,1 miliarde de yeni unui proiect ce vizează construcția unor facilități de rafinare și export în interiorul și în jurul orașului Basra. Suma de 37 de miliarde de yeni va fi „înghițită” de reabilitarea centralei electrice Al-Mussaib, 30 de miliarde de yeni se vor duce către reabilitarea zonei portuare a Irakului, în timp ce alte 31 de miliarde de yeni au ca destinație diverse proiecte de infrastructură civilă.

natura-ecologie

Proiecte de mediu pentru România, aprobate de Comisia Europeană

Lasă un răspuns

România va beneficia din plin în viitorul apropiat de ultimele hotărâri ale Comisiei Europene. Pentru perioada 2007-2013, țara noastră a primit primele cele mai importante șase proiecte din cadrul Programului Operațional Sectorial de Mediu. Aceste inițiative vizează îmbunătățirea calității serviciilor publice de apă și canalizare, modernizarea rețelelor de apă și canalizare, dar și a stațiilor de tratare a apei potabile și a stațiilor de epurare. Lucrările se vor desfășura în județele Sibiu, Călărași, Tulcea, Giurgiu, Sălaj și Cluj. Nu mai puțin de 727.000 de locuitori ai acestor județe vor beneficia de aceste îmbunătățiri. Suma totală ce urmează a fi investită până la finele lui 2013 se ridică la 650 de milioane de euro, 100 de milioane reprezentând contribuția României

insula-ecologica-dubai

Prima insulă ecologică din lume se construiește în Dubai

Lasă un răspuns

Dubai se va mări prin construirea unei insule ecologice. Pe insulă poluarea va fi zero. Autorul proiectului este arhitectul danez Rem Koolhaas, care a creat un oraș ce va ocupa o insulă artificial creată în Golful Persic. Această insulă va fi o zonă comercială la care se va ajunge cu ajutorul mijloacelor de transport ecologice (metrou, troleibuz), iar pe insulă se va circula cu bicicleta sau pe jos. Construită pe 25 de piloni de bazalt, insula va fi împărțită în câteva zone identice, cu terase în spirală pe care vor fi plantate diferite specii de flori. În centrul ei va fi plasat un boulevard care va fi copia identică a Champs Elysées din Paris. Energia va fi asigurată pe insulă cu ajutorul panourilor solare plasate pe clădiri.