Arhiva categoriei: Articole mai vechi

784541_72240479

Cererea de resurse energetice se menţine

La un nivel cu 14,7 % mai mic decât con­sumul total înregistrat în 2008, dar informaţiile pozitive corelate cu apropierea sezonului rece în emisfera nordica au permis inflamarea preţurilor, în special la petrol şi gaze naturale. Prognozele sunt şi ele mode­rate. Ultimele rapoarte publicate de organizaţii specializate indica o creştere a consumului de resurse energetice cu 30% în următorii 20 de ani, adică până în anul 2030. Ceea ce înseamnă că revenirea la nivelul consumului din anul 2008 nu se va petrece mai devreme de 8 ani, iar forţarea cotaţiilor pe pieţele internaţionale confirmă volatilitatea pe timp de criză. Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol – OPEC – aver­tizează că revenirea economiei mondiale va consta într-o creştere lentă, nu imediată. Aceasta estimează o contracţie de 1,2% a economiei mondiale în acest an şi o creştere eco­nomică de 2,7% în 2010. „Economia mondială pare a intra într-o nouă etapă, trecând de la o perioadă de limitare a efectelor crizei la una de redresare economică“, transmite OPEC într-un comunicat. Organizaţia a revizuit în urcare uşoară previziunile legate de cererea de petrol din 2009 şi 2010, pe fondul semnalelor de redresare date de economia mondială. Raportul OPEC pe luna octombrie arată că scăderea consumului se va limita la 1,65% în acest an, în contextul în care miza anterior pe o contracţie de 1,8%. în anul 2010, ce­rerea va înregistra o creştere de 0,8% comparativ cu 2009; în cifre absolute, OPEC a revizuit cererea de petrol în urcare cu 0,2 milioane barili pe zi, atât pentru 2009, cât şi pentru 2010, la 84,2, respectiv 84,9 milioane barili pe zi. OPEC arată că, în ciuda unei redresări a economiei Statelor Unite, cererea de petrol din 2010 va fi susţinută în principal de ţările ce nu fac parte din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), precum China, India şi regiuni ca Orientul Mijlociu şi America Latină.

romaniaeconomie_32383300_95166000_75201900

După criza economică, optimism moderat în prognoze

Prognozele energetice pentru 2010 indică optimism moderat din partea cercetătorilor si a analiştilor pieţei. Uşoare creşteri se pot ob­serva în zona Asiei Centrale şi a Americii de Sud, în timp ce pentru Statele Unite o conser­vare a consumurilor din 2009 este o opţiune realistă. Ţările din Uniunea Europeană mizează pe o creştere minimă ca opţiune a ieşirii din criza economică, dar semnalele prognozelor indică un minus de 0,11%. In ultimele luni din anul 2009 au fost înregistrate creşteri substanţiale ale cotaţiilor pentru resursele energetice primare pe  pieţele internaţionale. Unda de optimism a fost generată de semnalele de ieşire din criză a economiei americane şi de prognozele privind creşterea economiei chineze în 2010.

bata-n-balta

ING Bank România: Investiţii rentabile în perioadă de criză sunt cele în sectorul energetic

Energia este atractivă chiar si în perioadă de criză. Directorul Diviziei Pieţe de Capital a ING Bank Româ­nia, Florin Ilie, a declarat că dacă există investiţii care sunt rentabile în perioadă de criză economică, atunci acelea sunt în sectorul energetic si că inclusiv ING Bank este interesată să finanţeze proiecte pe energie regenerabilă. „ING Bank România a analizat mai multe proiecte din sec­torul energetic, pe care să le finanţeze, mai ales pe energie regenerabilă, pe hidro si eolian“, a precizat Florin Ilie. De asemenea, acesta a afir­mat că, în ceea ce priveşte proiectele pe energie regenerabilă finanţate de UE prin Axa IV, prin care sunt alocabile 300 milioane euro, acestea nu au fost încă demarate. „Ultimele proiecte pentru energie regenerabilă s-au audiat la 30 septembrie 2008. A tre­cut mai bine de un an de atunci si nu a demarat niciun program din cele 14 aprobate. Nici măcar nu s-au semnat contractele. Băncile sunt interesate să finanţeze astfel de proiecte, dar procedurile sunt exce­siv de birocratizate. Proba­bil, va urma o altă cerere pentru proiecte“, a mai spus reprezentantul ING Bank România.

Energie verde la fermele de pui de la Codlea

Prin intermediul unor investiţii de 9 mili­oane de euro, un întreprinzător român va construi o „uzină de energie verde“ la Codlea, judeţul Braşov, pe plarforma fer­melor de păsări. Acesta intenţionează ca, prelucrând găinaţul şi dejecţiile găinilor de la Codlea, să poată furniza aproximativ 60 de Megawaţi pe zi. Cantitatea ajunge pentru consumul a aproximativ 5.500 de case zilnic, iar emisiile poluante sunt la doar jumătate faţă de normele europene. Pentru fiecare megawatt, firma va primi un „certificat verde“ pe care îl va putea tranzacţiona la bursă. La cantitatea esti­mată a se produce, compania va avea un câştig de 3.000 de euro pe zi. Potrivit unui act normativ al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, în prezent, un kilowatt/oră din surse rege­nerabile costă 1.320 de lei vechi.

176

Energie solară chiar si după apusul soarelui

Compania californiana Solar Reserve planuieşte să dezvolte un nou tip de centrală de energie solară care va continua să genereze electricitate chiar şi după apusul soarelui, potrivit Ecofriend. Cei de la Solar Reserve plănuiesc să constru­iască un parc solar de 150 MW, care poate stoca energia de la soare timp de 7 ore, cu ajutorul sării lichide. Denumită Rice Solar Energy Project, centrala solară va avea la bază un sistem format din 17.500 de oglinzi uriaşe, dispuse în cerc, în jurul unui turn înalt de peste 163 de metri. Aces­te oglinzi vor concentra lumina de la soare asupra unui receptor de 30 de metri umplut cu 16 milioane de litri de sare lichidă, care va fi încălzită la o temperatură de 565 de grade Cel­sius. Această sare lichidă va curge printr-un sis­tem de generare a aburului pentru a alimenta turbina electrică. Reprezentanţii companiei spun că sarea va reţine suficientă căldură pentru a ajuta fabrica să producă electricitate timp de 7 ore după apusul soarelui.

cum-ar-ar-ta-n-cifre-uniunea-european-f-r-marea-britanie-1

Energia nucleară în cifre europene

In prezent, 15 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene utilizează energie nucleară pentru producerea de electrici­tate. Toate statele membre care anunţaseră anterior că vor închide reactoarele nucleare au revenit asupra deciziei şi au prelungit perioada de funcţionare a reactoarelor exis­tente sau au hotărât să construiască noi centrale nucleare în timp ce în Europa de Vest programul nuclear economic este subiect de dispută între ecologişti şi militanţii pentru sporirea ponderii acestui tip de energie, în Răsăritul Europei problema pare a fi deja tranşată. Confruntate cu riscul creşterii dependenţei de resursele ruseşti, ţările Europei Centrale şi de Est s-au exprimat în favoarea energiei nucleare. în ciuda amintirilor Cernobîlului, aproape toate ţările foste comuniste, de la Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi până la micile republici baltice caută investitori dispuşi să construiască capacităţi nucleare. Potrivit datelor făcute publice de UE, 44% dintre europeni sunt pentru şi 45% împotri­va utilizării energiei nucleare. începând din 2005, răspunsurile pro au câştigat 7 pro­cente, iar cele contra au pierdut 10. Iar opiniile favorabile ating chiar şi 62% în cazul găsirii unor soluţii fiabile pentru tratarea deşeurilor radioactive. Se aşteaptă ca, pe măsură ce îngrijorarea publicului privind securitatea energetică va creşte, opoziţia faţă de realizarea de noi centrale nucleare pe teritoriul Europei să continue să scadă.

 

centralanucleara-1403512940

Energie sigură si nepoluantă

Centralele nucleare produc aproximativ o treime din electricitatea şi 15% din energia consumata în Uniunea Europeana. Cadrul necesar pentru energia nucleara în Europa a fost stabilit încă din 1957, odată cu înfiinţarea Euratom. La 25 iunie 2009, a fost adoptată Directiva Consiliului de Insti­tuire a unui cadru comunitar pentru securi­tatea instalaţiilor nucleare. Prin adoptarea acestui cadru juridic obligatoriu privind si­guranţa nucleară, UE devine un adevărat model într-un moment în care întreaga lume priveşte cu tot mai mult interes către ener­gia nucleară. în prezent, măsurile specifice adoptate la nivelul UE vizează protejarea sănătăţii celor care lucrează în acest sector şi a publicului larg, precum şi protejarea mediului faţă de riscurile asociate cu uti­lizarea combustibililor nucleari şi a deşeurilor rezultate. Până în 2020, două treimi din electricitatea utilizată ar trebui să nu producă emisii de carbon, adică să provină din surse regenera­bile sau din energie nucleară. Forumul privind viitorul energiei nucleare a fost înfiinţat în octombrie 2003 de către deputaţi din Parlamentul European şi se constituie într-o platformă de dezbateri privind energia nucleară şi evoluţiile din acest sector.

9d6feda3dd94447d4e28418c282b5030

Europa a îmblânzit atomul

Europa are un statut privile­giat din punctual de vedere al folosirii energiei nucleare. Aici, dezvoltarea de reac­toare a găsit un teren propi­ce, datorita hotărârii statelor membre de a investi într-o energie curata, fără emisii de noxe. Fiecare stat membru are libertatea de a decide dacă să utilizeze sau nu energia nucleară. Acest tip de energie poate deţine un rol important în cadrul bilanţului energetic al Uniunii Europene. Cu toate acestea, se dovedeşte necesară continuarea abordării unor aspecte legate de siguranţa şi securi­tatea nucleară. Recunoscând importanţa acestor aspecte, Comisia Europeană a pro­pus constituirea unui Grup la nivel înalt, care să reunească la nivelul UE reprezentanţi ai autorităţilor naţionale de reglementare nucleară în vederea elaborării unei abordări comune şi a unor norme europene în dome­niul siguranţei şi securităţii nucleare. în conformitate cu dispoziţiile articolului 40 din Tratatul Euratom, Comisia Europeană are obligaţia de a publica periodic un pro­gram nuclear indicativ. In acest scop, comisia a prezentat o comunicare care trece în revistă investiţiile realizate în dome­niul energiei nucleare pe parcursul ultimilor zece ani şi descrie aspectele economice legate de generarea energiei nucleare, impactul acesteia asupra bilanţului ener­getic, precum şi condiţiile acceptării aces­teia de către societate. Finlanda şi Franţa au luat de curând decizia de a dezvolta această sursă energetică

bani-europeni

Un succes românesc: Forumul de Gaze Naturale

In România, este dezvoltată, în acest moment, una dintre cele mai mari pieţe de gaze naturale din Europa Centrală. Aceasta are un rol european major, în principal prin poziţionarea sa geostrategică în sud-estul Europei“, este una dintre concluziile celei de-a IlI-a ediţii a Forumului de Gaze Natu­rale organizat la Bazna, judeţul Sibiu, de către Societatea Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale Mediaş. Specialiştii în domeniu, prezenţi la Forum, au apreciat că obiectivul geopoliticii energetice româneşti îl constituie satisfacerea cererii de energie pe termen mediu şi lung la un preţ corect, în condiţii de calitate şi siguranţă în ali­mentare, cu respectarea principiilor dez­voltării durabile adecvate unei economii moderne şi unui standard de viaţă civilizat. întâlnirea – ce a avut ca parteneri companii­le SNGN Romgaz, Comoti, Foraj Sonde Târgu Mureş, Transgaz, IPCUP si Asociaţia Patronală Gazrom – a dezbătut subiecte importante pentru întreaga industrie gazifera: dezvoltarea proiectelor strategice, piaţa liberalizată a gazelor naturale, sisteme complexe de management al transportului şi distribuţiei de gaze naturale, informaţia pe piaţa gazelor naturale, audituri si bilanţuri energetice sau introducerea Codu­lui de Reţea în România

ramka_884

Baterii pe baza de bacterii

Există organisme care să abunde pe planetă precum bacteriile ori care să fie mai studiate decât acestea. Două elemente  le transformă într-o resursă preţioasă. Sunt folosite pentru cercetare genetică, producerea antibioticelor şi chiar a biocombustibililor. Iar, de curând, cercetări tehnologice avansate au dus la realizarea unei baterii pe bază de bacterii. Numite celule alimentate de microbi (MFC), bateriile de acest tip au fost în atenţia cercetătorilor timp de decenii. Cum ar funcţiona? Foarte pe scurt, energia chimică generată de activitatea bacteriilor este conver­tită în energie electrică. Din păcate, nu toate bacteriile sunt active electrochimic, de aceea e nevoie de o substanţă-mediator care să faciliteze fluxul de ioni. Mediatorii sunt însă substanţe extrem de toxice, aspect care i-a îngrijorat constant pe cercetători. Asta, până când oamenii de ştiinţă de la Harvard au reali­zat un MFC eco-friendly, bazat pe bacterii şi substanţe disponibile în întreaga Africă – iar bateriile de acest fel promit să asigure energie minim necesară (câteva LED-uri, un radio etc.) în locaţii izolate de pe acest continent.