Recenta criză a gazelor ruseşti a demonstrat încă odată că România, ca şi întreaga Europă, poate să tremure, la propriu,în fiecare iarnă din cauza certurilor politice de la Kiev. Deşi are o poziţie privilegiată, pentru că-şi asigură 65% din necesarul de gaz din producţia internă, nu se poate spune că ţara noastră nu are nicio grijă. Situaţia din această iarnă şi de acum trei ani se poate repeta. Iar pentru că alter­nativa la gazele ruseşti – gazoductul Nabucco – este doar un proiect pe hârtie, soluţia o reprezintă apelarea la resursele tehnolo­giei. Oficialii Romgaz Mediaş, cel mai mare producător autohton de gaze, consideră că securitatea energetică a României poate fi asigurată atât prin creşterea performanţelor depozitelor de gaze exploatate, cât şi prin implementarea celor mai noi tehnologii din domeniu. Romgaz operează şase depozite subterane de gaze naturale proprii, aflate la: Sărmăşel, Cetatea de Baltă (în bazinul Transilvaniei), Bilciureşti, Bălăceanca, Urziceni şi Gherceşti (în zona extracarpatică). Compania mai deţine depozite în asociere la Târgu-Mureş (cu firma Depomureş) şi la Nadeş (cu firma Amgaz). In afară de Rom­gaz, mai există un operator independent de depozite, şi anume GDF SUEZ, acţionarul majoritar al Distrigaz Sud. Compania deţine depozite prin intermediul firmelor Amgaz şi Depomureş. Şi Romgaz, şi Grupul GDF SUEZ vor să-şi majoreze capacităţile de stocare a gazelor. Ambele companii şi-au şi bugetat fondurile necesare pentru îndeplinirea aces­tui obiectiv. Ambele afirmă că o capacitate sporită de depozitare permite aplatizarea, în mod natural, a producţiei de gaze din timpul sezonului rece (când cererea în sectorul comercial şi rezidenţial este maximă) cu cea din timpul verii (când cererea este scăzută), prin preluarea cantităţilor disponibile. Cu alte cuvinte, o liniarizare a producţiei în decursul unui an cu efecte benefice asupra preţului plătit de consumatori. Compania medieşeană a purtat discuţii în acest sens cu ministrul economiei, Adriean Videanu. „Pentru acest an avem un program ambiţios de investiţii şi una dintre priorităţi este dezvoltarea performanţelor depozitelor de înmagazinam. Odată cu realizarea acestor lucrări de investiţii, din punct de vedere energetic România va fi într-o poziţie şi mai bună”, ne spune Marcel Piteiu, directorul Romgaz. După părerea acestuia, depozitele existente în România sunt suficiente, pentru moment, mai trebuie doar maximizată performanţa lor. Totuşi, „dacă guvernul deci­de să creeze un depozit strategic la Roman- Mărgineni, suntem dispuşi să facem acest lucru (…). Valoarea investiţiei în depozitul de la Mărgineni ar fi cuprinsă între 600 milioa­ne euro şi 1,8 miliarde euro, iar furnizori de gaze ar putea fi şi Gazprom, şi alte com­panii”. Depozitul de la Roman-Mărglnenl – despre care se discută încă din 2003 – ar urma să fie construit printr-un joint ven­ture dintre Romgaz şi gigantul rus Gazprom. Capacitatea sa de stocare ar urma să fie de peste două miliarde de metri cubi de gaze furnizate de partea rusă. Discuţiile sunt însă întrerupte, iar proiectul n-a trecut mai de­parte de etapa studiului de prefezabilitate. In acest timp, Grupul GDF SUEZ a preluat iniţiativa şi a încheiat, anul trecut, un acord cu Societatea Naţională a Sării Salrom pentru realizarea realizarea stocare a gazelor în cavităţi saline, primul de acest fel din România. Proiectul ar putea costa grupul franco-belgian de utilităţi până la 300 milioane de euro. Depozitul ar urma să aibă o capacitate anuală de stocare de 200-400 milioane de metri cubi de gaze. Grupul GDF SUEZ mai are în plan extinde­rea capacităţilor de depozitare a gazelor, în perioada 2008-2015, la Amgaz, de la 40 la 300 milioane de metri cubi, şi la Depo- mureş, de la 300 la 600 milioane de metri cubi, Investiţii care vor totaliza circa 100 milioane de euro. Astfel, concernul ar putea opera depozite de înmagazinare a gazelor de 1,3 miliarde metri cubi de gaze, circa jumătate din nivelul de 2,76 miliarde metri cubi al Romgaz. Nici compania din Mediaş nu stă însă pe loc. Investeşte în continuare în extinderea capacităţii de stocare din depozitele pe care deja le operează. în 2009 se vor aloca 150 de milioane de lei pentru creşterea capacităţii de înmagazina­re la depozitul de la Urziceni, care va putea să stocheze anual 300 milioane de metri cubi de gaze. Planul general al conducerii Romgaz, în această direcţie, se întinde pe o perioadă mai lungă şi vizează creşterea capacităţii totale de stocare până la patru miliarde de metri cubi. Cu cei 1,3 miliarde de metri cubi pe care îi va avea Grupul GDF SUEZ, România va avea iarna în depozite stocuri de 5,3 miliarde de metri cubi de gaze. Suficient, spun experţii, să nu ne mai fie teamă de închiderea robinetului de la Răsărit. Consumul anual al ţării noastre este de circa 17 miliarde de metri cubi de gaze, din care 65% producţie internă.