Arhiva autorului: admin

00031594_large

Hidrocentrală de un miliard de euro în România

Lasă un răspuns

Consultanţii de la Deloitte au contactat până în prezent peste 100 de potenţiali investitori pentru proiectul construcţiei hidrocentralei Tarniţa- Lăpuşteşti de 1.000 MW, proiect de peste un miliard euro, iar din aceştia mai mult de zece şi-au exprimat interesul participării la dezvoltarea sa.”Sunt şi companii din China, dar cele mai multe sunt din Uniunea Europeană. Nu vă putem da numele lor, gândiţi-vă că unele din ele sunt listate la Bursă. Cel mai probabil, la mijlocul lunii iunie vor fi cunoscuţi aceşti investitori”, a declarat directorul de servicii consultanţă financiară la Deloitte România, Valeriu Binig.

175_Baltic1_2

Primul parc eolian de la Marea Baltică, speranţa Germaniei în viitorul nenuclear

Lasă un răspuns

Construit pe malul Mării Baltice, primul parc eolian din Germania va alimenta cu energie 50.000 de case, conform Deutsche Welle. Cancelarul german, Angela Merkel, oaspete de onoare la inaugurarea parcului Baltic 1, aflat la 16 kilometri de coasta germană, a avut onoarea de a porni cele 21 de turbine eoliene. Parcul Baltic 1, situat pe peninsula Fischland-Darss-Zingst, este primul dintre cele două parcuri pe care intenţionează să le construiască compania Energie Baden-Wuerttember (ENBW). Cel de-al doilea parc va număra 80 de generatoare, va fi construit în peninsula germană Ruegen şi va deveni funcţional în 2013. Acesta va alimenta cu energie 340.000 de gospodării, iar costul investiţiei este estimat la 1,2 miliarde de euro. Baltic 1 este prima acţiune comercială de acest tip din Germania, deşi în 2010 s-a deschis şi parcul eolian Alpha Ventus, subvenţionat de guvernul german. Iar investiţiile Germaniei nu se opresc aici: Agenţia Federală Maritimă şi Hidrografică din Germania a anunţat construirea a 23 de parcuri eoliene la Marea Nordului, cu o capacitate totală de 7.650 de megawaţi, şi a trei la Marea Baltică, cu capacitatea de 1.040 de megawaţi. Inaugurarea acestor parcuri are loc într-o perioadă în care Germania doreşte să investească în sursele regenerabile de energie.

BP-Stops-Oil-31

BP cere daune de 40 miliarde dolari

Lasă un răspuns

British Petroleum (BP) a dat în judecată firma Transocean, proprietarul platformei petroliere care a explodat anul trecut în Golful Mexic, şi cere daune de 40 de miliarde de dolari. BP susţine că sistemele de siguranţă ale platformei Deepwater Horizon nu au func ţionat, motiv pentru care compania a intentat proces separat şi producătorului instalaţiei, care nu a reuşit să stopeze uriaşele scurgeri de petrol ce au urmat exploziei. Ambele procese au fost intentate la un an de la explozia care a provocat cea mai mare catastrofă ecologică din istoria Statelor Unite. Pe 20 aprilie 2010, platform petrolieră a companiei Transocean a explodat, în timp ce executa un foraj pentru British Petroleum, şi în lunile următoare peste 780 de milioane de litri de ţiţei s-au scurs în Golful Mexic şi au poluat sute de kilometri de coastă. De asemenea, BP a solicitat instanţei să constate că firma Cameron a cauzat sau a contribuit la producerea dezastrului.

1176728486_0

Comisia Europeană recomandă României să exporte gaze

Lasă un răspuns

Exportul de gaze naturale dinspre România spre Ungaria va fi posibil din punct de vedere tehnic abia în 2-3 ani, deşi guvernul s-a angajat faţă de CE că va lua toate măsurile pentru ca producătorii locali să-şi poată vinde gazele şi pe alte pieţe până la finalul anului viitor. Angajamentul guvernului vine în contextul în care anul trecut 17% din consumul României de 14 miliarde de metri cubi de gaze a venit de la Gazprom, conform ZF.

ue-a-decis-efectuarea-testelor-de-siguranta-la-toate-centralele-nucleare-europene

Testele de stres la centralele nucleare

Lasă un răspuns

In urma radiaţiilor emise de central nucleară Fukushima, guvernele europene vor să stabilească noi standarde de securitate, însă nu au ajuns la un consens. Germania şi Austria sunt cele care au blocat planul susţinut de mai multe ţări din Uniunea Europeană, cerând teste de stres mai serioase, efectuate de experţi independenţi, conform The Wall Street Journal. Aceste două ţări vor ca testele de stres (inspecţia sistemelor de siguranţă) să includă şi verificări prin care să se determine dacă reactoarele ar putea face faţă unor atacuri teroriste, dar acestea sunt extrem de scumpe pentru companiile de utilităţi care gestionează centralele nucleare. În Germania, estimările pentru rezultatele financiare ale unor centrale nucleare europene au scăzut considerabil, în urma aplicării de noi măsuri statale.

646x404

Energia eoliană, în raportul ANRE

Lasă un răspuns

Conform raportului Agenţiei Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, în ianuarie 2011, producţia de energie electric din surse eoliene a acoperit 0,8% din producţia naţională de electricitate. Este pentru prima

dată când ANRE include în monitorizarea sa lunară şi producţia de energie eoliană. În luna ianuarie, producţia de energie electric a României a fost de 5,99 TWh, ceea ce înseamnă 47,9 milioane KWh producţie de electricitate din surse eoliene. Dacă luăm în calcul un consum mediu al unei gospodării de 150 KWh lunar, turbinele eoliene din Dobrogea au asigurat, teoretic, energia necesară pentru 319.000 de gospodării în ianuarie. Potrivit estimărilor Consiliului Investitorilor Străini, România are un potenţial investiţional în domeniul energiei regenerabile, doar în sectorul eolian, de 5 miliarde de euro în următorii trei ani.

article_351

Împrumuturi bancare pentru parcuri eoliene

Lasă un răspuns

Băncile se înghesuie să se implice cât mai puternic în susţinerea sectorului eolian din România. Dar, implicarea lor „avântată“ trebuie susţinută de proiecte mature, cu toate avizele, autorizaţiile luate şi cu acorduri semnate cu furnizorii de turbine sau de garanţii din partea societăţilor-mamă (în cazul în care cele care vor finanţare sunt filialele din România ale unor investitori multinaţionali). Vorbind deschis, multe dintre bănci aşteaptă ca primul pas să fie făcut de către o altă instituţie de credit, iar problema proiectelor este că încă nu sunt mature. În luna aprilie a fost semnat un acord de finanţare de 23 milioane de euro între BCR şi grupul de origine portugheză Marftifer pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW în estul ţării. Această bancă mai are în pregătire câteva project finance, numărul acestora crescând cu 40% în 2010, faţă de 2009 şi cu încă 50% în 2011, faţă de 2010. Energia regenerabilă este un domeniu preferat de bănci, se poate spune că e la mare modă. Aproape o jumătate din solicitările pentru proiectele de finanţare vin din domeniul energiei regenerabil şi constituie totodată cea mai valoroasă investiţie pentru o bancă. În plus, domeniul energiei verzi, în special al celei eoliene, atrage firme cu forţă financiară foarte mare, iar peste 60% dintre solicitanţi sunt firme străine.

DOMENIUL FACE CU OCHIUL TUTUROR BĂNCILOR

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi IFC, membru al Grupului Băncii Mondiale (World Bank Group) susţin strategia României de a-şi creşte posibilităţile de producţie a energiei regenerabile, acordând 73,3 milioane de euro (un exemplu) unei operaţiuni de cofinanţare pentru parcul eolian Peştera, cu o capacitate de 90 MW; tot astfel a apărut şi altă investiţie de tip project finance, cea a BERD şi IFC în sectorul energiei regenerabile din România. Este vorba de un împrumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinanţarea operaţiunilor de construcţie şi exploatare a parcurilor eoliene de 138 MW, Cernavodă I şi II. BERD şi IFC acordă fiecare împrumuturi de câte 57,4 milioane de euro companiei Cernavoda Power SA, al cărei acţionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie din lume în domeniul energiei eoliene, pentru finanţarea operaţiunilor de construcţie şi exploatare a parcurilor eoliene. Parcurile eoliene Peştera şi Cernavodă sunt situate în Dobrogea, iar împreună vor forma cel mai mare parc eolian din ţară, cu o capacitate de 228 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din capacitatea totală de producţie a energiei eoliene din România.

NOUTĂŢI DE ULTIMĂ ORĂ PRIVIND PROIECTELE

BERD şi IFC au acordat 188 milioane euro sectorului energiei eoliene din România, inclusiv fonduri de la CaixaBank, Société Générale (GLE) SA şi UniCredit SA. „Băncile comerciale au dorit o poziţie reprezentativăîn tranzacţia privind parcurile eoliene din România, astfel că suntem foarte mulţumiţi de prezenţa noastră ca lideri finanţatori“, declară Adam Schwartzman, senior investment officer la ITC. Hanalei Finance va construi anul următor un parc eolian, cu o capacitate totală de 30 MW în Dobrogea, şi o hidrocentrală într-o regiune muntoasă, pe care încă nu a specificat-o. Investiţia se ridică la 49 milioane dolari. Compania intenţionează să investească în toate sectoarele energiei regenerabile din România, Bulgaria, Ucraina şi Rusia. Lukoil Ecoenergo, o subdiviziune a companiei ruse Lukoil, şi producătorul italian de energie regenerabilă ERG Renew au semnat un accord pentru un joint venture care va dezvolta capacităţi de producţie a energiei solare şi eoliene în România şi Bulgaria.

BATE VÂNT BUN PENTRU ROMÂNIA

Parcurile eoliene reprezintă cel mai fierbinte domeniu în care se investeşte în acest moment, giganţii energetic internaţionali fiind aduşi în România de unul dintre cele mai bune vânturi din Europa, dar şi de schema de sprijin pe care statul român este pe cale să o pună în aplicare. Aceasta prevede subvenţii de peste 10 miliarde de euro pentru investitorii în energie verde în următorii zece ani. CEZ (Cehia) a investit aproape 600 de milioane de euro în Fântânele, o comună dobrogeană pierdută în anonimat şi care a ajuns pe prima pagina a ziarelor de business. Cehii sunt urmaţi de compania Energias de Portugal, care în afară de cei 139 MW, care sunt deja funcţionali, în luna septembrie va mai avea încă 69 MW. Potrivit statisticilor europene, în medie, pentru un MW în parcuri eoliene se ia în calcul o investiţie de 1,7 milioane de euro. Tot la fiecare MW instalat în parcuri eoliene se formează circa 1,7 locuri de muncă. Cele mai mari parcuri eoliene ridicate de la începutul acestui an sunt proiectele realizate de Energias de Portugal (69 MW la Peştera), ButanGas (25 MW) şi Petrom (45 MW). În total, primele zece parcuri eoliene ca mărime, care funcţionează în prezent în România, ar produce curentul necesar alimentării pentru un an a circa 800.000 de gospodării. Italienii de la Enel au depăşit deja din vară pragul de 100 MW instalaţi în vânt, iar până la finalul acestui an ar mai putea ridica un parc de 70 MW. Petrom, cea mai mare companie din România, face deja probele la parcul eolian de la Dorobanţu, ButanGas a terminate parcul eolian de 25 MW, iar Martifer acţionează la Babadag. În total, au fost create 1.200 de locuri de muncă. Firma Wind Energy Management, controlată de investitori francezi, a primit de la Agenţia de Mediu din Suceava autorizaţia pentru construcţia unui parc eolian în valoare de 90 milioane de euro. Green Energy Grup produce deja 0,75 MW energie eoliană într-o centrală din Tulcea. Compania este implicată în proiecte eoliene în consorţiu cu Electrogrup Baia Mare şi Blue Line Impex, achiziţionat de Enel România.

becuri_incandescente_filament

UE elimină becurile cu filament

Lasă un răspuns

Comisia Europeană a stabilit ca până în 2012 să dispară becurile cu filament incandescent, acestea urmând a fi înlocuite de aşanumitele becuri ecologice. Este o măsură prin care se vizează reducerea consumului de energie electrică, 19% din aceasta fiind folosită pentru iluminatul gospodăriilor. Nu vorbim despre interzicerea utilizării becurilor cu filament, ci despre faptul că aceste becuri nu vor mai putea fi „puse pe piaţă“. Dispariţia treptată a becurilor clasice va determina introducerea pe piaţă a becurilor care utilizează mai puţină energie. La sfârşitul verii anului 2003, Margot Wallström, comisar european pentru mediu în acea perioadă, a prezentat o nouă directivă privind „eco-strategia“ europeană. Ea s-a exprimat în favoarea unei legi care să impună instalarea de echipamente de iluminat mai eficiente energetic pe întreg teritoriul UE, fără a da însă prea multedetalii. După mai multe negocieri în Consiliulde Miniştri şi votul Parlamentului European,pe 18 martie, Comisia Europeană a adoptat„Regulamentul de implementare a Directivei205/32/CE a Parlamentului European şi aConsiliului, în ceea ce priveşte cerinţele deproiectare ecologice pentru lămpi de uz casnic nondirecţionale“. Decizia de înlocuire abecurilor cu filament incandescentnondirecţionale a fost luată după ce s-a constatatcă 19% din consumul energetic estereprezentat de iluminatul gospodăriilor. Maimult, randamentul becului clasic e de 3%-5%lumină, şi restul căldură. În contextul acesteimăsuri, Comisia Europeană estimează că folosirea becurilor ecologice va determina oeconomie de energie în UE echivalentă cuconsumul anual al României sau al 11 milioane de gospodării, iar emisiile de CO2 vor fidiminuate cu 15 milioane de tone pe an.

ROMÂNIA PREFER~ BECURILE IEFTINE

Românii aleg categoric becurile cu filament incandescent datorită preţului foarte mic, chiar dacă eficienţa şi durata de funcţionare lasă de dorit. Un bec de 75 W sau 100 W costă în jur de un leu, în timp ce un bec „ecologic“ cu o putere similară costă între 10 si 20 de lei. Numai că, în cazul lămpilor compact fluorescente, vorbim de o durată de funcţionare de până la 10.000 de ore, în condiţiile în care se estimează că funcţionează aproximativ 1.200 de ore pe an. În condiţiile în care preţul becurilor cu filament incandescent este destul de ridicat, alternativa cea mai la îndemână sunt becurile compact fluorescente.

BECUL LUI EDISON INTRĂ ÎN ISTORIE

Becul cu incandescenţă este cea mai utilizată sursă de lumină artificială, deşi este învechit. Cel cu halogen este o variant îmbunătăţită a becului clasic, de care îl deosebeşte globul de cuarţ şi halogenul. Tungstenul vaporizat de pe filament nu se mai depune pe sticla becului, ci se combină cu halogenul şi se depune tot pe filament. Tuburile fluorescente sunt lămpi de joasă presiune, cu descărcare în vapori de mercur, ceea ce provoacă emiterea de radiaţii UV. Folosirea mercurului este criticată de ecologişti, însă noile norme ale Comisiei Europene impun anumite limite în utilizarea acestuia. Producătorii susţin că pagubele produse asupra mediului sunt mult mai mici decât în cazul becurilor clasice. Irlanda este prima ţară din UE care a interzis comercializarea becurilor cu filament, în timp ce, la nivel mondial, Cuba, Brazilia şi Venezuela au luat această decizie în 2005, iar Australia şi Noua Zeelandă în 2007.

Bridge_Park_Verizon

Brooklyn Bridge Park

Lasă un răspuns

Brooklyn Bridge Park din New York a devenit un spaţiu şi mai verde prin inaugurarea unei staţii de alimentare pentru vehiculele electrice – prima de acest gen din oraşul american New York. Parcul are multe zone verzi cu iarbă proaspătă şi îngrijită, iar localnicii vin să se bucure de pri veliştea magnifică pe care o oferă asupra Manhattanului. Staţia de încărcare pentru vehicule electrice va reduce emisiile de carbon în interiorul parcului, pentru a asigura un aer cât mai curat.

Viespe4

Viespea şi energia solară

Lasă un răspuns

Viespea este cel mai mare expert în energie solară, conform descoperirilor pe care le-au făcut cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv. Să nu credeţi că este vorba despre o specie specială, ci despre cea mai comună viespe care bâzâie prin grădini! Spre uimirea cercetătorilor implicaţi în acest proiect, viespea oriental utilizează energia solară asemenea unei centrale şi produce electricitate! Descoperirea va revoluţiona principiul de acumulare a energiei solare pe viitor.