Arhiva etichetelor: UE

becuri_incandescente_filament

UE elimină becurile cu filament

Lasă un răspuns

Comisia Europeană a stabilit ca până în 2012 să dispară becurile cu filament incandescent, acestea urmând a fi înlocuite de aşanumitele becuri ecologice. Este o măsură prin care se vizează reducerea consumului de energie electrică, 19% din aceasta fiind folosită pentru iluminatul gospodăriilor. Nu vorbim despre interzicerea utilizării becurilor cu filament, ci despre faptul că aceste becuri nu vor mai putea fi „puse pe piaţă“. Dispariţia treptată a becurilor clasice va determina introducerea pe piaţă a becurilor care utilizează mai puţină energie. La sfârşitul verii anului 2003, Margot Wallström, comisar european pentru mediu în acea perioadă, a prezentat o nouă directivă privind „eco-strategia“ europeană. Ea s-a exprimat în favoarea unei legi care să impună instalarea de echipamente de iluminat mai eficiente energetic pe întreg teritoriul UE, fără a da însă prea multedetalii. După mai multe negocieri în Consiliulde Miniştri şi votul Parlamentului European,pe 18 martie, Comisia Europeană a adoptat„Regulamentul de implementare a Directivei205/32/CE a Parlamentului European şi aConsiliului, în ceea ce priveşte cerinţele deproiectare ecologice pentru lămpi de uz casnic nondirecţionale“. Decizia de înlocuire abecurilor cu filament incandescentnondirecţionale a fost luată după ce s-a constatatcă 19% din consumul energetic estereprezentat de iluminatul gospodăriilor. Maimult, randamentul becului clasic e de 3%-5%lumină, şi restul căldură. În contextul acesteimăsuri, Comisia Europeană estimează că folosirea becurilor ecologice va determina oeconomie de energie în UE echivalentă cuconsumul anual al României sau al 11 milioane de gospodării, iar emisiile de CO2 vor fidiminuate cu 15 milioane de tone pe an.

ROMÂNIA PREFER~ BECURILE IEFTINE

Românii aleg categoric becurile cu filament incandescent datorită preţului foarte mic, chiar dacă eficienţa şi durata de funcţionare lasă de dorit. Un bec de 75 W sau 100 W costă în jur de un leu, în timp ce un bec „ecologic“ cu o putere similară costă între 10 si 20 de lei. Numai că, în cazul lămpilor compact fluorescente, vorbim de o durată de funcţionare de până la 10.000 de ore, în condiţiile în care se estimează că funcţionează aproximativ 1.200 de ore pe an. În condiţiile în care preţul becurilor cu filament incandescent este destul de ridicat, alternativa cea mai la îndemână sunt becurile compact fluorescente.

BECUL LUI EDISON INTRĂ ÎN ISTORIE

Becul cu incandescenţă este cea mai utilizată sursă de lumină artificială, deşi este învechit. Cel cu halogen este o variant îmbunătăţită a becului clasic, de care îl deosebeşte globul de cuarţ şi halogenul. Tungstenul vaporizat de pe filament nu se mai depune pe sticla becului, ci se combină cu halogenul şi se depune tot pe filament. Tuburile fluorescente sunt lămpi de joasă presiune, cu descărcare în vapori de mercur, ceea ce provoacă emiterea de radiaţii UV. Folosirea mercurului este criticată de ecologişti, însă noile norme ale Comisiei Europene impun anumite limite în utilizarea acestuia. Producătorii susţin că pagubele produse asupra mediului sunt mult mai mici decât în cazul becurilor clasice. Irlanda este prima ţară din UE care a interzis comercializarea becurilor cu filament, în timp ce, la nivel mondial, Cuba, Brazilia şi Venezuela au luat această decizie în 2005, iar Australia şi Noua Zeelandă în 2007.

Oil-Rig-1_0c9e9ffb6b

UE interzice importurile de petrol din Iran

Lasă un răspuns

Guvernele ţărilor membre UE au ajuns la un acord de principiu prin care urmăresc să interzică importurile de petrol din Iran, conform Reuters. Chiar dacă nu a fost anunţată o dată de la care va intra în vigoare acordul, a fost un pas suficient pentru creşterea cotaţiilor petrolului şi aurului. Acest embargou face parte din planul prin care Occidentul vrea să determine Teheranul să abandoneze programul său nuclear, conform mai multor surse. În plus, diplomaţii europeni susţin că se gândesc şi la interzicerea exporturilor de echipamente petroliere către Iran şi la noi măsuri împotriva livrărilor de petrol. Ei au precizat că se discută încă dacă embargoul asupra importurilor de petrol iranian să fi e aplicat imediat după aprobare sau după câteva luni. Alături de Europa, Statele Unite au impus de la 1 ianuarie noi sancţiuni pentru Iran, prin care exclud din sistemul fi nanciar American băncile care colaborează cu banca central din Iran, blocând astfel principal sursă de plăţi pentru petrolul iranian. În ciuda demersului salutar, unele ţări europene sunt îngrijorate în legătură cu impactul economic al acestui embargou, într-o perioadă în care Europa se luptă cu problema datoriilor suverane. Iranul furnizează statelor din UE circa 450.000 de barili de petrol pe zi, Uniunea Europeană fi ind a doua mare piaţă pentru petrolul iranian, după China.

Green nature landscape with planet Earth

Directiva UE: 20% energie regenerabilă în 2020

Lasă un răspuns

În martie 2007, Uniunea Europeană a adoptat o nouă politică în legătură cu energia regenerabilă şi a fixat drept ţintă obţinerea a minimum 20% din necesarul energetic UE din surse regenerabile, până în anul 2020.

Prin procentul vizat de 20% se vor reduce emisiile de CO2 cu 600-900 de milioane de tone pe an şi se va reduce consumul de combustibil fosil cu 200-300 de milioane de tone pe an, conform Comisiei Europene. În acelaşi timp, în urma acestei decizii, în final, vor crea un milion de locuri de muncă. Pentru a atinge această ţintă, Comisia Europeană a elaborat o serie de noi directive ce vizează atât industria energetică, cât şi regimul construcţiilor publice şi private. Obiectivele politicii energetice europene sunt sintetizate în forma 20-20-20 („Energie-Schimbari climatice”) şi se referă la:

1. Scăderea cu 20% a consumului de energie din combustibili fosili prin adoptarea de măsuri de eficientizare şi economisire a utilizării consumului energetic, precum izolarea termică a clădirilor sau utilizarea de becuri economice;

2. Producere a minimum 20% din necesarul de energie prin folosirea de resurse regenerabile;

3. Atingerea primelor două obiective până în anul 2020 şi creşterea cu 20% a eficienţei energetice.

Deoarece, la nivelul UE, peste 40% din energia curentă e utilizată de către construcţii (rezidenţiale, publice şi industriale), UE a emis o directivă şi în legătură cu performanţa energetică a construcţiilor. Astfel, clădirile vor fi evaluate şi vor primi un certificat de eficienţă energetică obligatoriu în orice contract de vânzare-cumpărare de imobile. Mai mult, utilizarea de soluţii de eficientizare energetică va fi obligatorie pentru autorizarea tuturor construcţiilor noi sau în cazul renovării construcţiilor existente. Această directivă propune un sistem de calculare a taxelor şi impozitelor în funcţie de performanţă energetică a clădirii, asemenea sistemului de taxare a autovehiculelor în funcţie de gradul lor de poluare.

CUM SE VA ATINGE ACEST OBIECTIV UE?

Pentru că este vorba de creşteri substanţiale în toate cele trei sectoare ale energiei regenerabile: electricitate, încălzire şi răcire şi transport, succesul acţiunii presupune un efort concentrat din partea tuturor guvernelor statelor UE, a industriei şi a publicului. Încă din anii ‘80, UE sprijină energia regenerabilă prin intermediul politicilor, al legislaţiei, al finanţărilor şi al cercetării, devenind astfel un lider mondial în domeniul energiilor regenerabile, sector devenit important şi din punct de vedere economic. Conform www.scribd.com, energia regenerabilă în UE înregistrează o cifră de afaceri de 30 miliarde euro şi oferă 350.000 de locuri de muncă. Pe măsură ce tehnologiile s-au dezvoltat, unele forme de energie, mai ales cea eoliană, au cunoscut o utilizare mai intensă. Dar dezvoltarea nu s-a manifestat egal în UE, iar energiile regenerabile reprezintă doar o pondere mică din totalul mixului energetic al UE în comparaţie cu dominaţia gazului, petrolului şi cărbunelui. Deoarece costurile externe ale combustibililor fosili, precum impactul asupra mediului, nu sunt luate în totalitate în considerare, energiile regenerabile nu sunt deocamdată competitive cu sursele conventionale de energie.

ENERGIA SOLARĂ, SOLUŢIA SALVATOARE

Chiar dacă UE deţine prima poziţie în ceea ce priveşte utilizarea energiei solare, asigurând 65% din producţia mondială de energie de acest tip, la nivel global, mai puţin de 1% din energia folosită este de provenientă solară, în special din cauza costurilor mai ridicate şi a naturii sale intermitente comparativ cu energia convenţională. Dintre ţările Uniunii Europene, Germania şi Spania sunt cele mai avansate în dezvoltarea şi utilizarea energiei solare. Aceste ţări au investit masiv în dezvoltarea tehnologiilor solare şi au implementat un sistem de subvenţii publice pentru stimularea producătorilor de energie solară. Spre exemplu, Germania subvenţionează energia solară plătind pentru aceasta un preţ mai mare decât preţul de comercializare pe piaţă. Această politică se aplică inclusiv producătorilor domestici care, prin instalarea de panouri fotovoltaice, produc un surplus de energie ce este apoi directionat către reţeaua energetică naţională. Totuşi, datorită inovaţiilor tehnologice şi dezvoltării de „ferme solare“, costul de producţie a energiei solare a scăzut substanţial, apreciindu-se că până în 2030 energia solară va reprezenta 7% din consumul energetic global.

STRATEGIA DIN ROMÂNIA

Profilul energetic complex al ţării noastre face ca toate măsurile UE să devină importante. În acest sens, România a considerat că este necesar să se implice şi să promoveze proiecte precum gazoductul Nabucco, interconectorul AGRI, oleoductul PEOP. De asemenea, se doreşte să se accentueze rolul Mării Negre pe harta energetică a UE, prin prisma atuurilor multiple ale acestui bazin (rezerve potenţiale de hidrocarburi, poziţionare pe ruta transportului hidrocarburilor caspice, platformă de cooperare în domeniul energiilor regenerabile între ţările riverane).

UE este cel mai mare importator de energie din lume, cu un import de circa 50% din necesarul de energie. În acest context, asigurarea securităţii energetice este un obiectiv prioritar al Uniunii Europene, accentuat mai ales după „crizele gazului” determinate de conflictul comercial dintre Rusia şi Ucraina din 2006 şi 2009.

REALIZAREA SECURITĂŢII ENERGETICE A UE ARE MAI MULTE DIMENSIUNI:

•Diversificarea surselor şi rutelor de transport al gazului natural (26% din consumul de gaz al Uniunii provine din Rusia);

•Interconectarea ţărilor UE până în 2015, astfel încât nici un stat membru să nu mai ramână izolat în situaţii de criză;

•Scăderea dependenţei de sursele convenţionale prin: creşterea ponderii energiilor regenerabile în producţie şi consum şi creşterea eficienţei energetice;

•Dialogul consolidat cu furnizorii cheie ai Uniunii, actuali şi de perspectivă.

•O abordare comună pentru energie a aparut, embrionar, în 1996/1997 (primul Pachet Energie-Piaţa Internă). Paşii determinanţi în consolidarea unei politici energetice comune a UE sunt, însă, relativ recenţi, respectiv:

•Adoptarea pachetului de ţinte 20-20-20 la Consiliul European din 2007 (creşterea cu 20% a eficienţei energetice, reducerea cu 20% a emisiilor de gaz cu efect de seră şi creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile);

• Înscrierea în Tratatul Lisabona, pentru prima dată, a unei baze juridice pentru politica energetică comună, în articolul 194. Obiectivele politicii energetice comune sunt: competitivitate, securitatea aprovizionării şi sustenabilitate;

•Prezentarea a două Comunicări de referinţă de către Comisia Europeană, în noiembrie 2010: „Strategia Energetică a UE 2020” şi „Infrastructura energetică prioritară la orizontul 2020 şi ulterior”;

•Organizarea unui Consiliu European dedicat Energiei (şi inovării), la 4 februarie 2011;

•Elaborarea unui Plan de Acţiune pentru interconectări Nord-Sud în Europa Centrală şi de Sud-Est, regiune cu vulnerabilitate aparte la fluctuaţiile în aprovizionarea cu energie (februarie-noiembrie 2011);

•Lansarea unui exerciţiu vizionar pentru energia Uniunii la orizontul 2050 (elaborarea Foii de Parcurs pentru Energie 2050 – exerciţiu în curs de derulare).

PLANURILE COMISIEI EUROPENE CU PRIVIRE LA ENERGIA REGENERABILĂ PÂNĂ ÎN 2020:

•Energiile regenerabile vor produce cantităţi tot mai mari de electricitate în următorii ani. Conform previziunilor, producţia de electricitate se va tripla în perioada 2004-2020.

•Încălzirea regenerabilă înregistrează o creştere, producţia previzionată urmând să crească în mod constant până în 2020.

•Producţia crescută de energie regenerabilă a început să aducă beneficii semnificative pentru mediu, printre care se află evitarea a sute de milioane de tone de emisii de CO2 în fiecare an.