Băncile se înghesuie să se implice cât mai puternic în susţinerea sectorului eolian din România. Dar, implicarea lor „avântată“ trebuie susţinută de proiecte mature, cu toate avizele, autorizaţiile luate şi cu acorduri semnate cu furnizorii de turbine sau de garanţii din partea societăţilor-mamă (în cazul în care cele care vor finanţare sunt filialele din România ale unor investitori multinaţionali). Vorbind deschis, multe dintre bănci aşteaptă ca primul pas să fie făcut de către o altă instituţie de credit, iar problema proiectelor este că încă nu sunt mature. În luna aprilie a fost semnat un acord de finanţare de 23 milioane de euro între BCR şi grupul de origine portugheză Marftifer pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW în estul ţării. Această bancă mai are în pregătire câteva project finance, numărul acestora crescând cu 40% în 2010, faţă de 2009 şi cu încă 50% în 2011, faţă de 2010. Energia regenerabilă este un domeniu preferat de bănci, se poate spune că e la mare modă. Aproape o jumătate din solicitările pentru proiectele de finanţare vin din domeniul energiei regenerabil şi constituie totodată cea mai valoroasă investiţie pentru o bancă. În plus, domeniul energiei verzi, în special al celei eoliene, atrage firme cu forţă financiară foarte mare, iar peste 60% dintre solicitanţi sunt firme străine.

DOMENIUL FACE CU OCHIUL TUTUROR BĂNCILOR

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi IFC, membru al Grupului Băncii Mondiale (World Bank Group) susţin strategia României de a-şi creşte posibilităţile de producţie a energiei regenerabile, acordând 73,3 milioane de euro (un exemplu) unei operaţiuni de cofinanţare pentru parcul eolian Peştera, cu o capacitate de 90 MW; tot astfel a apărut şi altă investiţie de tip project finance, cea a BERD şi IFC în sectorul energiei regenerabile din România. Este vorba de un împrumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinanţarea operaţiunilor de construcţie şi exploatare a parcurilor eoliene de 138 MW, Cernavodă I şi II. BERD şi IFC acordă fiecare împrumuturi de câte 57,4 milioane de euro companiei Cernavoda Power SA, al cărei acţionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie din lume în domeniul energiei eoliene, pentru finanţarea operaţiunilor de construcţie şi exploatare a parcurilor eoliene. Parcurile eoliene Peştera şi Cernavodă sunt situate în Dobrogea, iar împreună vor forma cel mai mare parc eolian din ţară, cu o capacitate de 228 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din capacitatea totală de producţie a energiei eoliene din România.

NOUTĂŢI DE ULTIMĂ ORĂ PRIVIND PROIECTELE

BERD şi IFC au acordat 188 milioane euro sectorului energiei eoliene din România, inclusiv fonduri de la CaixaBank, Société Générale (GLE) SA şi UniCredit SA. „Băncile comerciale au dorit o poziţie reprezentativăîn tranzacţia privind parcurile eoliene din România, astfel că suntem foarte mulţumiţi de prezenţa noastră ca lideri finanţatori“, declară Adam Schwartzman, senior investment officer la ITC. Hanalei Finance va construi anul următor un parc eolian, cu o capacitate totală de 30 MW în Dobrogea, şi o hidrocentrală într-o regiune muntoasă, pe care încă nu a specificat-o. Investiţia se ridică la 49 milioane dolari. Compania intenţionează să investească în toate sectoarele energiei regenerabile din România, Bulgaria, Ucraina şi Rusia. Lukoil Ecoenergo, o subdiviziune a companiei ruse Lukoil, şi producătorul italian de energie regenerabilă ERG Renew au semnat un accord pentru un joint venture care va dezvolta capacităţi de producţie a energiei solare şi eoliene în România şi Bulgaria.

BATE VÂNT BUN PENTRU ROMÂNIA

Parcurile eoliene reprezintă cel mai fierbinte domeniu în care se investeşte în acest moment, giganţii energetic internaţionali fiind aduşi în România de unul dintre cele mai bune vânturi din Europa, dar şi de schema de sprijin pe care statul român este pe cale să o pună în aplicare. Aceasta prevede subvenţii de peste 10 miliarde de euro pentru investitorii în energie verde în următorii zece ani. CEZ (Cehia) a investit aproape 600 de milioane de euro în Fântânele, o comună dobrogeană pierdută în anonimat şi care a ajuns pe prima pagina a ziarelor de business. Cehii sunt urmaţi de compania Energias de Portugal, care în afară de cei 139 MW, care sunt deja funcţionali, în luna septembrie va mai avea încă 69 MW. Potrivit statisticilor europene, în medie, pentru un MW în parcuri eoliene se ia în calcul o investiţie de 1,7 milioane de euro. Tot la fiecare MW instalat în parcuri eoliene se formează circa 1,7 locuri de muncă. Cele mai mari parcuri eoliene ridicate de la începutul acestui an sunt proiectele realizate de Energias de Portugal (69 MW la Peştera), ButanGas (25 MW) şi Petrom (45 MW). În total, primele zece parcuri eoliene ca mărime, care funcţionează în prezent în România, ar produce curentul necesar alimentării pentru un an a circa 800.000 de gospodării. Italienii de la Enel au depăşit deja din vară pragul de 100 MW instalaţi în vânt, iar până la finalul acestui an ar mai putea ridica un parc de 70 MW. Petrom, cea mai mare companie din România, face deja probele la parcul eolian de la Dorobanţu, ButanGas a terminate parcul eolian de 25 MW, iar Martifer acţionează la Babadag. În total, au fost create 1.200 de locuri de muncă. Firma Wind Energy Management, controlată de investitori francezi, a primit de la Agenţia de Mediu din Suceava autorizaţia pentru construcţia unui parc eolian în valoare de 90 milioane de euro. Green Energy Grup produce deja 0,75 MW energie eoliană într-o centrală din Tulcea. Compania este implicată în proiecte eoliene în consorţiu cu Electrogrup Baia Mare şi Blue Line Impex, achiziţionat de Enel România.