Arhiva categoriei: Informaţii

offshore-floating-windfarm_2

GDF SUEZ dezvoltă piaţa de energie eoliană în Franţa

Lasă un răspuns

GDF SUEZ, Vinci şi AREVA au semnat un acord de parteneriat pentru a construe o industrie competitivă, durabilă, de energie eoliană offshore. Guvernul francez îşi doreşte o capacitate de energie eoliană de MW 6000 până în 2020 şi intenţionează să construiască cinci ferme eoliene offshore de-a lungul coastei franceze. Pentru început, parcurile eoliene de la Dieppe-Le Tréport,

Courseulles-sur-Mer şi Fécamp ar trebui să acopere cerinţele de energie electrică pentru mai multe milioane de oameni, timp de 30 de ani. „GDF SUEZ urmăreşte creşterea puternică în domeniul energiei regenerabile, confirmând ambiţiile sale în ceea ce priveşte energia eoliană offshore. Cu partenerii săi, GDF SUEZ este un jucător-cheie în crearea unei adevărate industrii eoliene offshore

în Franţa“, a declarat Gérard Mestrallet, preşedinte GDF SUEZ.

enel-green-power-700x466

Parc eolian în Grecia

Lasă un răspuns

Parcul eolian Kouloukonas al Enel Green Power (EGP), localizat în Rethimnon, Creta (Grecia), a devenit operaţional, aducând capacitatea totală instalată a companiei în ţară la 186 MW, potrivit unui comunicat transmis de EGP. Parcul eolian cuprinde şase turbine eoliene de 0,85 MW fiecare, cu o capacitate totală instalată de 5 MW şi va putea produce aproximativ 9,5 milioane kWh anual. Energia curată generată va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 10.500 de tone de CO2 pe an. „Grecia este foarte interesată de sectorul regenerabil,“ a declarat directorul general executiv al Enel Green Power, Francesco Starace. „Urmărim o dezvoltare continuă şi întărirea poziţiei noastre în această ţară prin proiecte de încă 40 MW de energie eoliană, hidro şi fotovoltaică, aflate în execuţie“, a adăugat acesta. Enel Green Power este deja prezentă în sectorul regenerabil din Grecia. Parcurile eoliene ale EGP, cu o capacitate totală de 172 MW, sunt localizate mai ales în Turcia, dar şi în Macedonia, Peloponez, Evia, Creta şi insulele Dodecaneze.

energie-regenerabila

Energia regenerabilă pe piaţa românească

Lasă un răspuns

Până acum, fiecare producător de energie a primit un certificat verde pentru un MWh livrat în reţea, iar noua lege care promovează investiţiile în acest sector măreşte numărul certificatelor. Astfel, producătorii de energie eoliană vor primi două certificate până în 2017, cei de energie fotovoltaică şase certificate, iar producătorii de energie care folosesc anumite tipuri de biomasă vor beneficia de două certificate. În total, în următorii zece ani, producătorii de regenerabile vor primi certificate verzi în valoare de 10,5 miliarde de euro. Potrivit ANRE, noua schemă de sprijin pentru regenerabile va duce la creşterea preţului final al energiei, ce va continua să se scumpească an de an, pe măsură ce va fi produsă mai multă energie verde, ajungând ca preţul final să fie mai mare cu 30 de euro pe MWh în 2017. În 2010, România a produs electricitate din surse regenerabile cât 35,24% din consumul total. „Datorită punerii în funcţiune a centralelor electrice care utilizează energia eoliană (466 de MW) şi a hidraulicităţii foarte mari din anul 2010, gradul de realizare a ţintei naţionale în anul 2010 a înregistrat o pondere de 35% energie electric din surse regenerabile de energie în consumul total brut de energie electrică, ceea ce a condus la depăşirea ţintei asumate de România pentru anul 2010 de 33%“, se arată într-un raport al pieţei de certificate verzi, realizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

ENERGIA EOLIANĂ

România s-a mişcat cel mai repede la capitolul energie eoliană dintre ţările esteuropene, făcând în doi ani ce n a reuşit Polonia în cinci, conform unei declaraţii a reprezentantului General Electric pentru Europa Centrală şi de Est, Rod Christie. „În prezent, ţara unde am văzut cea mai multă activitate în energia eoliană este România. A introdus legislaţie, are un profil eolian foarte bun şi vedem acum că se construieşte cel mai mare parc eolian pe uscat din afara Statelor Unite (parcul Fântânele- Cogealac din judeţul Constanţa – n.r.)“, a spus acesta. În ciuda acestei performanţe, energia eoliană nu reduce dependenţa de gaz, deoarece parcurile eoliene de mare capacitate, ca cel din Constanţa, trebuie să fie dublate şi de centrale pe gaz, care să genereze electricitate atunci când nu bate vântul.

PROGRAMUL CASA VERDE

Programul Casa Verde, demarat în 2010, a avut un mesaj clar de la debut: o locuinţă modernă şi înlocuirea vechiului sistem de încălzire a casei cu bani din Fondul de Mediu, folosind energia regenerabilă, care îmbunătăţeşte calitatea aerului, a apei şi a solului. Astfel, pentru instalarea panourilor solare, Fondul de Mediu acordă până la 6.000 de lei/beneficiar, iar pentru pompele de căldură, până la 8.000 de lei. Dacă se aleg instalaţiile de producere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă sau orice alt fel de reziduuri şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice, Fondul de Mediu oferă suma de 6.000 de lei. „La o casă cu suprafaţa utilă de 150 mp, în care locuiesc patru persoane, instalaţia pentru apă caldă costă în medie 10.000 de lei, aşa încât în sarcina beneficiarului mai rămân doar 4.000 de lei. Într-o lună lucrarea este gata, iar toată vara ai apă caldă gratis“, susţine Gheorghe Popescu, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). Beneficiarii îşi pot alege singuri firma care să execute lucrările, neexistând firme agreate de AFM. Deşi pompele de căldură sunt mai eficiente, 90% din solicitări sunt pentru panouri solare, din cauza costurilor. Până acum, cele mai multe cereri de finanţare s-au primit din judeţele Bihor, Harghita şi Covasna.

ENERGIA SOLARĂ

Reprezentanţii GE Energy susţin că deocamdată nu poate fi vorba încă de o dezvoltare a energiei solare în România. „În 2015, piaţa de energie regenerabilă va fi dominată de vânt şi cred că, din punct de vedere al resurselor care vor beneficia de certificate, cea mai mare parte va fi pe energie eoliană“, declară Carmen Neagu, director regional GE Energy pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova. Potrivit acesteia, nu este momentul unei discuţii despre o dezvoltare a solarului în România până în 2015: „Solarul încă nu este la această maturitate tehnologică care să-i permit o dezvoltare fără o susţinere financiară foarte importantă. De aceea, şi în lege, tehnologia solară este cea care are şase certificate verzi, dar încă nu este matură comercial“.

FACTURA LA ELECTRICITATE MAI MARE CU 30%

Bugetul estimat pentru sprijinirea energiei regenerabile în perioada 2010-2020 se ridică la 10,5 miliarde de euro şi urmează să fie suportat de toţi consumatorii. Facturile ar putea creşte astfel cu 30%. Impactul regenerabilelor în preţul energiei electrice la consumator ar putea ajunge la 33 euro/MWh, în 2017, conform unei estimări realizate de Zoltan Nagy-Bege, director din cadrul Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), citat de money.ro. „Este foarte mult, consumatorul casnic român are o limită a suportabilităţii. Şi consumatorul industrial va fi foarte afectat. Dacă există o cale să atin gem aceste ţinte cu costuri mai mici, o vom alege. De asemenea, din 2013, consumatorii vor fi nevoiţi să plătească cu 27 de euro în plus pe MWh dacă termocentralele vor trebui să cumpere certificate de emisii CO2.“

big

Ucraina nu este de acord cu fuziunea dintre Naftogaz şi Gazprom

Lasă un răspuns

Ucraina se opune ferm unei eventuale fuziuni între compania sa Naftogaz şi grupul rus Gazprom, conform preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici. Declaraţia liderului de la Kiev este făcută în contextul în care şeful Gazprom, Aleksei Miller, a spus că Moscova va reduce preţul gazului livrat Ucrainei în cazul în care cele două societăţi vor fuziona. De asemenea, premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat că toate contractele de livrare de gaz încheiate între Moscova şi Kiev contravin legilor ucrainene şi trebuie revizuite. Această măsură a Kievului este luată în contextul în care încearcă să determine Moscova să scadă preţul gazului pe care i-l vinde. Reprezentanţii Rusiei nu exclude această posibilitate, cu condiţia ca Ucraina să accepte aderarea la uniunea vamală formata de Rusia, Belarus şi Kazahstan. De asemenea, Moscova vrea ca Naftogaz să fuzioneze cu Gazprom. Pe de altă parte, guvernul ucrainean vrea să lichideze Naftogaz şi ca toate contractile actuale de gaz să fie revizuite. Premierul a spus că Naftogaz nu va mai exista şi că, după o perioadă de timp, companii noi vor lua locul Naftogaz pe piaţă. Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia în sectorul gazului sunt stabilite printr-un accord interguvernamental semnat în 2004, care obligă părţile să fixeze anual volumul livrărilor de gaz.

„Din nefericire, acest acord interguvernamental din 2004, care are supremaţie asupra legislaţiei naţionale, nu a fost respectat niciodată. De asemenea, considerăm că toate contractele încheiate în 2009 contrazic acest acord, cel puţin în ceea ce priveşte volumul anual al livrărilor de gaz“, a subliniat şeful guvernului ucrainean.

tara-in-care-calci-pe-aur-la-propriu-foto_size9

Preţul aurului a crescut cu 2%

Lasă un răspuns

În ciuda previziunilor pesimiste ale Băncii Centrale Europene (BCE) privind perspectivele economiei zonei euro, preţul aurului cunoaşte un ritm ascendent, acesta devenind din ce în ce mai râvnit. La New York, aurul spot era cotat în creştere cu 2,2%, la 1.857 dolari uncia. Mai mult, în acest context ascendent, contractele pentru aurul cu livrare în decembrie au avansat cu 2,4%, la peste 1.860 dolari uncia.

Windsor-Castle

Castelul Windsor va folosi energie hidro

Lasă un răspuns

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a dat undă verde folosirii energiei hidro pentru a alimenta Castelul Windsor, conform Daily Mail. „Şuruburile lui Arhimede“, două turbine gigantice, au fost montate în apropierea reşedinţei regale şi vor utilize apa din fluviul Tamisa. „Voiam să facem acest lucru de câţiva ani. Este doar unul dintre proiectele ecologice implementate de Regina Elisabeta a II-a şi Ducele de Edinburgh“, a declarat purtătorul de cuvânt al Palatului Buckingham. „Şuruburile lui Arhimede“ au fost fabricate în Olanda, au costat 793.000 de euro, iar instalarea lor a costat 1,13 milioane. Dar Casa Regală ar putea ieşi pe profit în viitor, pentru că ar putea vinde surplusul de energie electrică. Se estimează că turbinele vor reduce emisiile de dioxid de carbon cu 790.000 de kg pe an.

energie-eoliana_1_

Energia eoliană se va tripla până în 2020 în UE

Lasă un răspuns

Cu investiţii de circa 194 de miliarde de euro în fermele de vânt, puterea energiei eoliene s-ar putea tripla până în 2020 în statele europene, conform studiului realizat de Asociaţia Europeană pentru Energie Eoliană (EWEA). Astfel, până în 2020, producţia de energie eoliană va fi echivalentă cu un consum total de energie din toate gospodăriile din Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Marea Britanie la un loc, susţine EWEA. Potrivit estimărilor asociaţiei europene, în România se va ajunge la o capacitate instalată de 3.000- 3.500 MW în 2020, de la 462 MW cât s-au înregistrat în 2010. În statele europene, producţia din energie eoliană va creşte de la 182 terawatt oră (TWh), reprezentând 5,3% din cererea totală a UE în 2010, la 581-680 TWh sau 15,7%-18,4% din cererea totală în 2020. În România, producţia va creşte până la 7-8 TWh (10-11% din cerere), de la 1 TWh în 2010.

factura_energie-300x226

Energia eoliană influenţează facturile

Lasă un răspuns

Factura la energie va creşte în urma sporirii subvenţiilor pentru energia eoliană. Noua schemă de sprijin pentru energia eoliană va însemna o creştere a facturii lunare cu 3-5 euro în acest an, conform Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). „Impactul în factură va fi 3-5% sau 3-5 euro, în acest an, şi de 10% anul viitor, pentru tot anul calendaristic de aplicare a legii la un nivel de 1.500-2.000 MW instalaţi în eolian“, a estimate Zoltan Nagy Bege, director în cadrul ANRE, citat de money.ro. Cel mai probabil o majorare a preţurilor la energia livrată consumatorilor casnici va fi decisă de ANRE la 1 ianuarie.

dorsala_lomonosov_195988001

ExxonMobil şi Rosneft exploatează zăcămintele din Arctica

Lasă un răspuns

Gigantul american ExxonMobil şi Rosneft, compania numărul 1 de pe piaţa petrolului din Rusia, au semnat un acord pentru exploatarea rezervelor de gaz şi petrol din Arctica rusă şi Marea Neagră. În urma acestei înţelegeri, compania rusă Rosneft se poate implica în proiecte ale Exxon din America, în special în exploatarea zăcămintelor de mare adâncime din Golful Mexic, dar şi a câmpurilor petroliere neconvenţionale din Texas. Noii parteneri au anunţat că acest acord va determina investiţii de 3,2 miliarde de dolari în patru exploatări.

rosia-poieni

Se vor redeschide exploatările miniere

Lasă un răspuns

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, conform Mediafax, că există obligaţia ca până la sfârşitul anului să fie deschise exploatările miniere închise, pentru a crea locuri de muncă, spunând că „suntem în situaţia de a face acest lucru şi o vom face“, fie că va fi cu investitori, fie cu sprijin guvernamental. Şeful statului a spus că prioritatea este crearea locurilor de muncă, iar acest lucru poate fi făcut prin redeschiderea exploatărilor miniere care în prezent sunt închise. El a dat exemplul redeschiderii exploatării de cupru de la Roşia Poieni, de către Regia Cuprului Deva, în contextual creşterii preţului mondial la cupru.