ENGIE Romania doreste sa devina o companie care sa livreze un mix de produse energetice si servicii adiacente. Circa  1.200 de cercetatori lucreaza in cadrul diviziei Cercetare si Inovatie, care are un buget anual de aproape 190 de milioane de euro. ENGIE s-a format in urma fuziunii dintre Gaz de France si ENGIE  Fiecare dintre cele doua companii avea o experienta de zeci de ani in domeniul energetic, iar prin unirea fortelor au creat al doilea mare furnizor de utilitati din lume. Implicate fiecare forma de producere a energiei, gigantul francez este un etalon de profesionalism si responsabilitate pe fiecare dintre cele cinci continente. Transformarea Distrigaz Sud in ENGIE, din aprilie 2009, obliga compania romaneasca sa devina un reper si pe piata locala de energie. Doua companii, amandoua franceze, amandoua axate pe domeniul energetic, au decis, la un moment dat, ca au nevoie una de alta, se completeaza, iar, prin unirea resurselor, a personalului si a portofoliului de clienti, ar deveni un actor de importanta planetara. Si astfel s-a nascut ENGIE, al doilea mare furnizor’de utilitati din lume.

Misiunea Grupului Engie este:

• oferirea de solutii energetice inovative bazate pe mixul energetic si servicii conexe;
• asigurarea securitatii in aprovizionarea cu energie a Europei prin crearea unei infrastructuri solide;
• asistarea indivizilor, autoritatilor municipale si firmelor pentru dezvoltarea unei relatii responsabile vizavi de energie;
• plasarea dezvoltarii sustinute in centrul afacerii grupului, dezvoltarea energiei regenerabile si lupta impotriva incalzirii globale;
• dezvoltarea sinergiilor intre afacerile din domeniul energiei, serviciilor conexe si mediu.

Gazprom va exporta gaze catre Europa la un pret cuprins intre 250 si 300 de dolari/1.000 de metri cubi pe parcursul anului 2009, fata de 400 de dolari anul trecut. ,,Pretul pentru mia de metri cubi va oscila intre 250 si 300 de dolari”, a declarat seful departamentului pentru exporturi in Europa de Nord-Est al grupului rus, Vladimir Chetinine, citat de Ria Novosti. Acesta a adaugat ca Gazprom a folosit in calcule date furnizate de diferite agentii europene. In februarie, oficialii Gazprom afirmau ca se asteapta la un pret al gazelor naturale, pentru Europa, de circa 280 de dolari pentru 1.000 de metri cubi In 2009, de la 409 dolari anul trecut, ca urmare a declinului cotatiei petrolului. In ceea ce priveste tarile foste sovietice, grupul a aprobat in decembrie 2008 in planul de buget un pret probabil de 220 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale, insa nu a exclus o scadere la 200 de dolari. Exporturile de gaze naturale rusesti au totalizat 16,2 miliarde metri cubi in perioada ianuarie-martie 2009, in scadere cu 56,2% comparativ cu anul trecut, potrivit datelor ministerului energiei din Rusia. In acest an, volumul de gaze naturale extras ar trebui sa se situeze la 620-644 miliarde de metri cubi, iar exporturile pot ajunge la 190-196 miliarde de metri cubi.

Combinatele chimice si producatorii de energie electrica si termica vor primi in perioada iunie-octombrie, doar gaze din productia interna, mai ieftine decat cele importate, pentru a rezista efectelor crizei economice si pentru a evita disponibilizarea a 9.000 de salariati, potrivit unei ordonante de urgenta publicate in Monitorul Oficial pe data de12 iunie. In aceasta perioada nu se aplica prevederile din Legea gazelor care stabilesc ca,pentru acoperirea necesarului de gaze naturale,toti consumatorii au dreptul sa se alimenteze  cu gaze naturale in aceeasi structura interna  a surselor si ca, pentru piata reglementata, asigurarea,in aceasta structura, a cantitatilor de gaze naturale se realizeaza de catre furnizorii licentiati. Acestia au acces nediscriminatoriu la sursele interne de gaze naturale. Consuma­torii din Romania, atat companiile, cat si populatia, sunt in mod obisnuit alimentati cu gaze naturale produse local si cu gaze din import.

In mai multe localitati din Covasna se vor cultiva plante energetice care pot fi folosite ca sursa alternativa, potrivit directorului executiv al Asociatiei Intreprinzatorilor Mici si Mijlocii din Covasna (ASIMCOV), Vajda Lajos. Suprafetele nu vor fi mai  mari de un hectar si vor fi cultivate cu salix (o specie de salcie) care isi mai are utilizare si in domeniul farmaceutic, dar si in producerea energiei termice alternative. Vajda a explicat ca, in acest an experimental, planta va fi cultivata la Aita Mare, Belin, Haghig, Brates, Poian,  Alungeni, adaugand ca, anul trecut, un producator din zona Targu-Secuiesc a cultivat un hectar de salix pentru a vedea cum se comporta planta. Potrivit oficialului, plantele energeti­ce ar putea fi cultivate pe acele terenuri care nu sunt folosite in prezent, in total fiind vorba despre 12.000 de hectare.