În contextul schimbărilor climatice şi al recentelor politici energetice, necesitatea utilizării surselor de energie regenerabilă, sustenabilă şi indigenă este din ce în ce mai ridicată. România începe să facă paşi mici într-o zonă în care majoritatea ţărilor europene are deja o tradiţie: biogazul.

Piaţa energiilor regenerabile din România este în plină dezvoltare şi noi capacităţi de exploatare sunt date în funcţiune în fiecare an. La nivel naţional, au fost întreprinse mai multe măsuri pentru ca România să-şi atingă ţintele în privinţa energiei regenerabile. Un exemplu în acest sens constă în elaborarea şi evaluarea strategiei, alături de planul naţional de acţiune pentru promovarea energiilor regenerabile, care ar trebui să ducă la creşterea producţiei de energie din surse regenerabile, până în 2015, la 23,37 TWh energie electrică şi 3527,7 mii tone echivalent petrol energie termică, creşterea producţiei până în 2020 la 38% din consum (32,5 TWh). Dacă într-o primă etapă ţara noastră a pus accentul pe dezvoltarea parcurilor de energie eoliană, acum, autorităţile au început să fie atrase de dezvoltarea altor direcţii de producţie a energiilor regenerabile (solar, biomasă). Conform proiectului BiogazIn, 182 de noi instalaţii de biogaz mici (0,5 MW fiecare) ar putea fi construite în România în patru regiuni ţintă: Buzău, Giurgiu, Vrancea şi Teleorman, conform proiectului BiogazIn. Exploatarea biogazului produs din gunoi de grajd poate duce la construirea unui număr de 182 instalaţii de biogaz, care ar putea produce energie electric pentru alimentarea a 481.000 de gospodării şi ar realiza o economie de aproximativ 27.000 de tone/an de îngrăşăminte artificiale, în valoare de 7,8 milioane de euro pe an. Numărul de gospodării alimentate cu energie electrică produsă din biogaz în instalaţii de cogenerare este de circa 150.000 în Buzău, 99.000 în Vrancea, 88.000 în Giurgiu şi 143.000 în Teleorman. Capacitatea totală instalată a celor 182 de instalaţii ar fi de circa 91 MW, cu costuri de investiţii de peste 285 milioane de euro. Astfel, în Buzău ar fi construite 57 de instalaţii, în  Vrancea 38 de instalaţii, în Giurgiu 33 de instalaţii, iar în Teleorman 54 de instalaţii. Potrivit raportului BiogazIn, România este una dintre cele mai slabe pieţe de biogaz din UE. Conform planului de acţiune pentru energie regenerabilă, ţinta României până în 2020 este ca ponderea energiilor regenerabile în consumul total final brut de energie să fie majorată la 24%. Contribuţia (capacitatea instalată) aşteptată de la biogaz în România pentru a răspunde ţintelor obligatorii pentru 2020 a fost estimată la 195 MW sau 950 GWh.

CE ESTE PROIECTUL BIOGAZIN?

Proiectul BiogazIn face parte din programul Intelligent Energy Europe, a fost demarat în mai 2010 şi se desfăşoară pe o perioadă de 30 de luni. Scopul său este să creeze o piaţă durabilă pentru biogaz în Europa Centrală şi de Est: Bulgaria, Croaţia, Cehia, Grecia, Letonia, România şi Slovenia. Localitatea harghiteană Remetea este locul care va găzdui prima fabrică de bioetanol şi biogaz din România, o parte din fonduri fiind asigurată printr-un proiect european. Este vorba despre un proiect în valoare de trei milioane de euro şi, conform directorului Andras Csaba, lucrările de construcţie vor începe cel mai probabil în primăvara acestui an, urmând ca fabrica să funcţioneze din 2013. Este un proiect unic în România, deoarece fabrica va produce bioetanol folosind produse agricole din zonă, iar din borhotul rezultat se va obţine biogaz folosit pentru consumul propriu al fabricii. Alegerea localităţii Remetea nu este întâmplătoare, în zonă aflându-se peste 12.000 de hectare de teren necultivate, deoarece oamenii nu au unde să-şi valorifice produsele. „Pentru noi nu e important calitatea, ci doar cantitatea produselor. Şi încercăm să creştem numărul de producători agricoli din zonă, oferindule o piaţă de desfacere şi pentru produse de calitate mai slabă“, conform lui Andras Csaba. Andras Csaba speră că va exista şi piaţă de desfacere pentru bioetanol, în condiţiile în care, în prezent, România importă annual 100.000 de tone din acest combustibil. Până la punerea în funcţiune a acestei fabrici, România se va baza în continuare pe cele şapte sisteme de producere a biogazului existente la nivel naţional, cu o putere instalată de 500 kW. „Sunt foarte multe instalaţii realizate de autorităţile locale pe lângă gropile de gunoi sau staţiile de epurare, aşa cum este cazul la Buzău sau Focşani, unde metanul rezultat din fermentarea gunoaielor sau din nămolul staţiilor de epurare este captat, însă instalaţii de producere efectivă a biogazului sunt şapte la nivel naţional. Pe acest domeniu nu sunt prea multe date“, a spus Mihai Adamescu, director financiar Trinergi Grup, pentru Green Report.

INVESTIȚIE ÎN INDUSTRIA BERII

Deoarece cheltuielile energetic reprezintă un procent semnificativ din costurile generate de o fabrică de bere, Bergenbier a investit 200.000 de euro în staţia de biogaz de la unitatea de producţie din Ploieşti, în acest fel aşteptându-se la economii de circa 7-10% la consumul de gaze. „Conform calculelor noastre, staţia de biogaz va genera o economie a consumului de gaze naturale de aproximativ 7% în sezon şi de aproximativ 10% în extrasezon. Dincolo de economie, cel mai important aspect este faptul că, în loc să ardem biogazul în atmosferă, în flacără deschisă, îl folosim ca sursă de energie pentru producerea aburului tehnologic. Aceasta are ca effect scăderea consumului de gaze naturale şi este, totodată, o soluţie prietenoasă cu mediul“, a declarat Jens Hoesel, director-general Bergenbier S.A. pentru Capital. Staţia va permite producerea anuală a unei cantităţi de 500.000 metri cubi de biogaz, prin tratarea unei cantităţi de aproximativ un million metri cubi de ape reziuale.