Prima eoliană flotantă de mare anvergură a fost inaugurată în largul apelor teritoriale ale Norvegiei în septembrie 2009 şi a reprezentat primul dispozitiv cu care pot fi eliminate neplăcerile cauzate de procesul de producere a acestui tip de energie. Eoliene offshore statice, sprijinindu-se pe un suport fixat pe fundul marin, la câteva zeci de metri adâncime, existau deja, însă Hywind este primul proiect de eoliană flotantă ce poate fi folosit în ape adânci de 120-700 de metri. „Proiectul prezintă avantaje mari: nu se vede de pe coastă, poate fi implantat în locuri ce nu sunt frecventate de alţii, precum pescarii sau păsările, şi este complet ecologic“, explică Anne Stroemmen Lycke, directorul Departamentului pentru Energie Eoliană al companiei norvegiene StatoilHydro. În practică, o eoliană flotantă, cu paletele având un diametru de 40 de metri, ajunge până la 100 metri sub apă. Partea ei scufundată constă într-un tub lung de 100 de metri, care este umplut cu balast (apă şi pietre), pentru stabilizarea instalaţiei. O altă companie implicată în asemenea proiecte ecologice este Elsam (acum DONG Energy) din Danemarca, care a construit primul parc eolian din Marea Nordului, cu 80 de turbine eoliene Vestas V80-2,0 mW, capabile să producă 160 mW de electricitate. Turbinele au fost instalate în 2002, ultima dintre ele fiind pusă în funcţiune la data pe 11 decembrie. Din 2005, parcul este operat de Vattenfall. În mai 2008, Dong Energy a început construcţia unui al doilea parc în zonă, Horns Rev 2, care are 91 de turbine Siemens SWP 2,3-93, cu o capacitate totală de 209 mW, iar construcţia lui s-a definitivat în septembrie 2009. Teoretic, cele două parcuri eoliene pot furniza energie pentru aproximativ 350.000 locuinţe daneze. Parcul este situat la 14-20 km distanţă de ţărm, pe Marea Nordului, la vest de Blavands Huk, şi reprezintă prima fază a efortului la scară largă al guvernului danez de a produce electricitate într-un mod nepoluant. Conform proiectului guvernamental, până în 2030 vor trebui instalate pe mare turbine cu o capacitate totală de 4.000 mW.

CONSTRUIREA EOLIENELOR MARITIME

Condiţiile destul de dificile pentru funcţionarea acestor turbine eoliene au făcut necesară o planificare foarte atentă a operaţiunilor. Astfel, conform datelor Dong Energy, pentru fiecare turbină a fost poziţionată întâi fundaţia, o conductă cilindrică din oţel, cu un diametru de aproximativ 4 m şi o grosime a materialului de 5 cm. Acest lucru a fost posibil prin acţiunea unei freze plasate pe o barjă, care a înfipt conducta în fundul mării, la aproximativ 25 m adâncime. Apoi, turbinele au fost montate prin intermediul unor nave speciale, cu picioare stabilizatoare submersibile, echipate cu macara. Turbinele au fost conectate cu o substaţie-transformator de colectare a energiei, prin intermediul unor cabluri submersibile. Aceasta, la rândul ei, este conectată unei unităţi de transmisie a electricităţii aflată pe uscat, tot prin intermediul unor cabluri submarine.

S-a utilizat conceptul „mono-pile“, care constă în „înfigerea“ pilonilor într-un mod foarte rapid şi care se potriveşte „ca o mănuşă“ fundului mării, din nisip, din zona respectivă. În jurul fundaţiei, a fost plasată o „pătură“ de pietriş, pentru a oferi protecţie faţă de eroziune. Aceasta are o grosime de 0,5 m, iar pietrişul are diametrul cuprins între 0,03 şi 0,2 m. Împreună cu pilonul de fundaţie, a fost instalată şi piesa de tranziţie, cu elemente premontate, cum ar fi cele pentru bărci, cele de protecţie catodică, canalele pentru cabluri etc. După instalarea piesei de tranziţie, ataşată prin turnare de beton, şi închiderea canalelor pentru cabluri, a fost aşezat încă un strat de pietriş cu grosime de 0,8 m. Substaţia maritimă de colectare a energiei este proiectată ca o platformă-tripod, cu o construcţie de oţel, având o suprafaţă de aproximativ 20 x 28 m, la 14 m peste nivelul mării. Platforma dispune de transformator, întrerupător, echipament de control, unitate de comunicaţii, generator diesel de urgenţă, echipament de stingere a incendiilor, facilităţi pentru personal, heliport, macara şi barcă de salvare. Pe 23 octombrie 2010, în Marea Britanie a fost dată în funcţiune o „pădure“ (cu 100 turbine instalate din totalul de 341) de turbine gigantice pe coasta Mării Nordului, lângă Kent. Compania suedeză Vattenfall, care a construit parcul, crede că acest proiect are potenţialul de a susţine 200.000 de locuinţe. În condiţiile în care Marea Nordului poate deveni o sursă eficientă şi nepoluantă de energie, la Bruxelles a fost semnat un acord de cooperare între zece ţări: Suedia, Danemarca, Germania, Olanda, Luxemburg, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Norvegia şi Belgia, cu scopul de a interconecta această reţea de eoliene maritime, ce acoperă o suprafaţă de 760.000 de kilometri pătraţi. Asociaţia Europeană pentru Energie Eoliană (EWEA) a considerat că acordul constituie un pas absolut necesar pentru crearea unei reţele electrice în largul mării, foarte utilă pentru dezvoltarea unei pieţe unice europene a energiei. Preşedinţia belgiană estimează că amplasarea acestei reţele ar putea crea, între anii 2020 şi 2030, până la 150.000 de locuri de muncă şi o capacitate instalată de 150 GW în anul 2030. În acest mod se vor produce 563 TWh, echivalând cu 16 la sută din consumul de electricitate din Europa. În 2050, această cifră s-ar putea ridica până la 46%.

The post Eoliene plutitoare în Marea Nordului appeared first on Blog Instalatii Gaze Bucuresti.

DOMENIUL FACE CU OCHIUL TUTUROR BĂNCILOR

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi IFC, membru al Grupului Băncii Mondiale (World Bank Group) susţin strategia României de a-şi creşte posibilităţile de producţie a energiei regenerabile, acordând 73,3 milioane de euro (un exemplu) unei operaţiuni de cofinanţare pentru parcul eolian Peştera, cu o capacitate de 90 MW; tot astfel a apărut şi altă investiţie de tip project finance, cea a BERD şi IFC în sectorul energiei regenerabile din România. Este vorba de un împrumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinanţarea operaţiunilor de construcţie şi exploatare a parcurilor eoliene de 138 MW, Cernavodă I şi II. BERD şi IFC acordă fiecare împrumuturi de câte 57,4 milioane de euro companiei Cernavoda Power SA, al cărei acţionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie din lume în domeniul energiei eoliene, pentru finanţarea operaţiunilor de construcţie şi exploatare a parcurilor eoliene. Parcurile eoliene Peştera şi Cernavodă sunt situate în Dobrogea, iar împreună vor forma cel mai mare parc eolian din ţară, cu o capacitate de 228 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din capacitatea totală de producţie a energiei eoliene din România.

NOUTĂŢI DE ULTIMĂ ORĂ PRIVIND PROIECTELE

BERD şi IFC au acordat 188 milioane euro sectorului energiei eoliene din România, inclusiv fonduri de la CaixaBank, Société Générale (GLE) SA şi UniCredit SA. „Băncile comerciale au dorit o poziţie reprezentativăîn tranzacţia privind parcurile eoliene din România, astfel că suntem foarte mulţumiţi de prezenţa noastră ca lideri finanţatori“, declară Adam Schwartzman, senior investment officer la ITC. Hanalei Finance va construi anul următor un parc eolian, cu o capacitate totală de 30 MW în Dobrogea, şi o hidrocentrală într-o regiune muntoasă, pe care încă nu a specificat-o. Investiţia se ridică la 49 milioane dolari. Compania intenţionează să investească în toate sectoarele energiei regenerabile din România, Bulgaria, Ucraina şi Rusia. Lukoil Ecoenergo, o subdiviziune a companiei ruse Lukoil, şi producătorul italian de energie regenerabilă ERG Renew au semnat un accord pentru un joint venture care va dezvolta capacităţi de producţie a energiei solare şi eoliene în România şi Bulgaria.

BATE VÂNT BUN PENTRU ROMÂNIA

Parcurile eoliene reprezintă cel mai fierbinte domeniu în care se investeşte în acest moment, giganţii energetic internaţionali fiind aduşi în România de unul dintre cele mai bune vânturi din Europa, dar şi de schema de sprijin pe care statul român este pe cale să o pună în aplicare. Aceasta prevede subvenţii de peste 10 miliarde de euro pentru investitorii în energie verde în următorii zece ani. CEZ (Cehia) a investit aproape 600 de milioane de euro în Fântânele, o comună dobrogeană pierdută în anonimat şi care a ajuns pe prima pagina a ziarelor de business. Cehii sunt urmaţi de compania Energias de Portugal, care în afară de cei 139 MW, care sunt deja funcţionali, în luna septembrie va mai avea încă 69 MW. Potrivit statisticilor europene, în medie, pentru un MW în parcuri eoliene se ia în calcul o investiţie de 1,7 milioane de euro. Tot la fiecare MW instalat în parcuri eoliene se formează circa 1,7 locuri de muncă. Cele mai mari parcuri eoliene ridicate de la începutul acestui an sunt proiectele realizate de Energias de Portugal (69 MW la Peştera), ButanGas (25 MW) şi Petrom (45 MW). În total, primele zece parcuri eoliene ca mărime, care funcţionează în prezent în România, ar produce curentul necesar alimentării pentru un an a circa 800.000 de gospodării. Italienii de la Enel au depăşit deja din vară pragul de 100 MW instalaţi în vânt, iar până la finalul acestui an ar mai putea ridica un parc de 70 MW. Petrom, cea mai mare companie din România, face deja probele la parcul eolian de la Dorobanţu, ButanGas a terminate parcul eolian de 25 MW, iar Martifer acţionează la Babadag. În total, au fost create 1.200 de locuri de muncă. Firma Wind Energy Management, controlată de investitori francezi, a primit de la Agenţia de Mediu din Suceava autorizaţia pentru construcţia unui parc eolian în valoare de 90 milioane de euro. Green Energy Grup produce deja 0,75 MW energie eoliană într-o centrală din Tulcea. Compania este implicată în proiecte eoliene în consorţiu cu Electrogrup Baia Mare şi Blue Line Impex, achiziţionat de Enel România.

The post Împrumuturi bancare pentru parcuri eoliene appeared first on Blog Instalatii Gaze Bucuresti.