În 1870, într-o casă din Cragside, Rothbury, Anglia, se aprindeau becurile cu ajutorul celui mai timpuriu proiect hidroelectric din lume. Cragside, locuinţa lordului Armstrong, situată în parohia Cartington, Nurthumberland, a devenit faimoasă, pentru că aici a fost folosită pentru prima dată puterea hidroelectrică pentru iluminat.

Lordul Armstrong, un excentric pasionat de ştiinţe, locuia la Cragside, unde îşi amenajase un observator astronomic şi un laborator. Dintr-o casă austeră pe un deal râpos, înconjurată de pădure, a construit o reşedinţă sofisticată, în stilul Tudor, pe care prietenii săi o numeau „palatul unui magician modern“. Se spune că cele mai strălucite idei îi treceau prin minte lui William Armstrong când stătea şi medita în apă. Avea reputaţia unui inventator nonconformist, care crease mecanismul de ridicare a Tower Bridge. În 1868, în casa sa a fost instalat primul motor hidraulic, care furniza energie unor maşinării foarte avansate la vremea respectivă, un echipament de spălat rufe, o rotiserie şi un lift hidraulic. În 1870, apa de la unul dintre lacurile proprietăţii era folosită pentru acţionarea unui dinam Siemens în ceea ce avea să fie prima centrală hidraulică din lume. Înaintat în vârstă, Armstrong povestea cum s-a petrecut momentul iluminării în ziua de pomină, la râu: „Stăteam liniştit şi mă uitam la o moară de apă, când m-a frapat ce mică parte din puterea apei era folosită pentru a învârti roata, şi apoi m-am gândit cât de mare ar fi forţa, chiar şi a unei cantităţi mai mici de apă, dacă energia ei ar fi concentrată într-o singură coloană“. Armstrong a devenit cel mai bogat om din Europa, inventând şi manufacturând tunul Armstrong. Fiu al unui negustor de porumb din Newcastle upon Tyne, a fost fondatorul celor mai mari companii energetice şi a avut peste 20.000 de angajaţi numai în Tyne. Arhitectul Richard Norman Shaw a construit Cragside transformând o casă modestă într-o reşedinţă modernă, în care Armstrong a instalat prima centrală hidraulică. Electricitatea rezultată la centrala lui Armstrong era folosită pentru alimentarea unei lămpi cu arc, instalate în galerie în 1879. Lampa cu arc a fost înlocuită în 1880 cu o lampă incandescentă Joseph Swan, considerată de acesta ca prima instalaţie adecvată de iluminat electric.

MOMENTE ISTORICE

1880 – Anul în care s-a folosit puterea hidraulică pentru a genera electricitate la Grand Rapids Michigan, când 16 lămpi cu arc au fost alimentate cu energie provenind de la o turbină cu apă la Wolverine Chair Factory din Grand Rapids.

1887 – High Grove Station din San Bernardino este prima uzină hidroelectrică din Vestul Statelor Unite.

1891 – La Frankfurt pe Main, primul sistem hydroelectric trifazic a fost utilizat pentru o linie demonstrativă de 175 km şi 25.000 volţi de la centrala din Lauffen.

1895 – Prima centrală hidroelectrică în proprietate publică din emisfera sudică a fost finalizată la Duck Reach, Tasmania, oferind energie pentru iluminatul stradal din oraşul Launceston.

1906 – La Ilchester, Maryland, a fost construită o central hidroelectrică complet subacvatică, la Barajul Ambursem.

1922 – A fost construită o centrală hidroelectrică special pentru orele de vârf.

DEZVOLTARE RAPIDĂ

La începutul secolului XX, energia hidraulică în Statele Unite cunoştea trei momente importante: dezvoltarea generatorului electric, îmbunătăţirea turbinei hidraulice şi o cerere tot mai mare pentru electricitate. Prima central hidraulică comercială a fost construită în 1882 pe Fox River, Appleton, Wisconsin, şi furniza 12,5 kW, pentru a aproviziona două fabrici de hârtie şi o reşedinţă. Manufacturierul de hârtie H.F. Rogers a construit fabrica după ce a văzut planurile lui Thomas Edison pentru o centrală electrică din New York. Prin 1920, uzinele hidroelectrice furnizau 40% din energia produsă în Statele Unite.

ÎN ZILELE NOASTRE

În întreaga lume, există uzine hidroelectrice ce furnizează de la câteva sute de kilowaţi la câteva sute de megawaţi, dar puţine au capacitatea enormă de a asigura peste 10.000 MW. Potrivit Laboratorului Naţional de Energie Regenerabilă, uzinele hidroelectrice din lume au o capacitate combinată de 675.000 megawaţi, care produc 2,3 trilioane KW/h de electricitate în fiecare an, aprovi zionând 24% din necesarul de electricitate pentru mai mult de 1 miliard de clienţi. În Statele Unite, peste 2.000 de central hidraulice fac din energia furnizată de apă cea mai mare sursă de energie regenerabilă (până la 49%). Cea mai mare uzină hidraulică din Statele Unite este cea de la Grand Coulee, de pe Columbia River, statul Washington, cu o putere de 6.800 MW.

Finalizată în 1942, centrala de la Grand Coulee este una dintre cele mai mari din lume, după cea de 13 320 MW de la Itaipu, pe fluviul Parana, între Paraguay şi Brazilia. Cea mai mare producătoare de energie hidraulică din lume este Canada. Fosta Uniune Sovietică, Brazilia, China şi Norvegia sunt în topul ţărilor urnizoare de energie hidraulică.

The post 1870 – Hidroenergia prinde viaţă appeared first on Blog Instalatii Gaze Bucuresti.