Arhiva etichetelor: gazprom

gaze-300x239

Stocurile bune trec iarna rea

Recenta criză a gazelor ruseşti a demonstrat încă odată că România, ca şi întreaga Europă, poate să tremure, la propriu,în fiecare iarnă din cauza certurilor politice de la Kiev. Deşi are o poziţie privilegiată, pentru că-şi asigură 65% din necesarul de gaz din producţia internă, nu se poate spune că ţara noastră nu are nicio grijă. Situaţia din această iarnă şi de acum trei ani se poate repeta. Iar pentru că alter­nativa la gazele ruseşti – gazoductul Nabucco – este doar un proiect pe hârtie, soluţia o reprezintă apelarea la resursele tehnolo­giei. Oficialii Romgaz Mediaş, cel mai mare producător autohton de gaze, consideră că securitatea energetică a României poate fi asigurată atât prin creşterea performanţelor depozitelor de gaze exploatate, cât şi prin implementarea celor mai noi tehnologii din domeniu. Romgaz operează şase depozite subterane de gaze naturale proprii, aflate la: Sărmăşel, Cetatea de Baltă (în bazinul Transilvaniei), Bilciureşti, Bălăceanca, Urziceni şi Gherceşti (în zona extracarpatică). Compania mai deţine depozite în asociere la Târgu-Mureş (cu firma Depomureş) şi la Nadeş (cu firma Amgaz). In afară de Rom­gaz, mai există un operator independent de depozite, şi anume GDF SUEZ, acţionarul majoritar al Distrigaz Sud. Compania deţine depozite prin intermediul firmelor Amgaz şi Depomureş. Şi Romgaz, şi Grupul GDF SUEZ vor să-şi majoreze capacităţile de stocare a gazelor. Ambele companii şi-au şi bugetat fondurile necesare pentru îndeplinirea aces­tui obiectiv. Ambele afirmă că o capacitate sporită de depozitare permite aplatizarea, în mod natural, a producţiei de gaze din timpul sezonului rece (când cererea în sectorul comercial şi rezidenţial este maximă) cu cea din timpul verii (când cererea este scăzută), prin preluarea cantităţilor disponibile. Cu alte cuvinte, o liniarizare a producţiei în decursul unui an cu efecte benefice asupra preţului plătit de consumatori. Compania medieşeană a purtat discuţii în acest sens cu ministrul economiei, Adriean Videanu. „Pentru acest an avem un program ambiţios de investiţii şi una dintre priorităţi este dezvoltarea performanţelor depozitelor de înmagazinam. Odată cu realizarea acestor lucrări de investiţii, din punct de vedere energetic România va fi într-o poziţie şi mai bună”, ne spune Marcel Piteiu, directorul Romgaz. După părerea acestuia, depozitele existente în România sunt suficiente, pentru moment, mai trebuie doar maximizată performanţa lor. Totuşi, „dacă guvernul deci­de să creeze un depozit strategic la Roman- Mărgineni, suntem dispuşi să facem acest lucru (…). Valoarea investiţiei în depozitul de la Mărgineni ar fi cuprinsă între 600 milioa­ne euro şi 1,8 miliarde euro, iar furnizori de gaze ar putea fi şi Gazprom, şi alte com­panii”. Depozitul de la Roman-Mărglnenl – despre care se discută încă din 2003 – ar urma să fie construit printr-un joint ven­ture dintre Romgaz şi gigantul rus Gazprom. Capacitatea sa de stocare ar urma să fie de peste două miliarde de metri cubi de gaze furnizate de partea rusă. Discuţiile sunt însă întrerupte, iar proiectul n-a trecut mai de­parte de etapa studiului de prefezabilitate. In acest timp, Grupul GDF SUEZ a preluat iniţiativa şi a încheiat, anul trecut, un acord cu Societatea Naţională a Sării Salrom pentru realizarea realizarea stocare a gazelor în cavităţi saline, primul de acest fel din România. Proiectul ar putea costa grupul franco-belgian de utilităţi până la 300 milioane de euro. Depozitul ar urma să aibă o capacitate anuală de stocare de 200-400 milioane de metri cubi de gaze. Grupul GDF SUEZ mai are în plan extinde­rea capacităţilor de depozitare a gazelor, în perioada 2008-2015, la Amgaz, de la 40 la 300 milioane de metri cubi, şi la Depo- mureş, de la 300 la 600 milioane de metri cubi, Investiţii care vor totaliza circa 100 milioane de euro. Astfel, concernul ar putea opera depozite de înmagazinare a gazelor de 1,3 miliarde metri cubi de gaze, circa jumătate din nivelul de 2,76 miliarde metri cubi al Romgaz. Nici compania din Mediaş nu stă însă pe loc. Investeşte în continuare în extinderea capacităţii de stocare din depozitele pe care deja le operează. în 2009 se vor aloca 150 de milioane de lei pentru creşterea capacităţii de înmagazina­re la depozitul de la Urziceni, care va putea să stocheze anual 300 milioane de metri cubi de gaze. Planul general al conducerii Romgaz, în această direcţie, se întinde pe o perioadă mai lungă şi vizează creşterea capacităţii totale de stocare până la patru miliarde de metri cubi. Cu cei 1,3 miliarde de metri cubi pe care îi va avea Grupul GDF SUEZ, România va avea iarna în depozite stocuri de 5,3 miliarde de metri cubi de gaze. Suficient, spun experţii, să nu ne mai fie teamă de închiderea robinetului de la Răsărit. Consumul anual al ţării noastre este de circa 17 miliarde de metri cubi de gaze, din care 65% producţie internă.

venezuela-1

Gazprom exportă din gazul Venezuelei

Gigantul rus Gazprom va lichefia o parte din gazele naturale extrase din platforma continentală a Venezuelei pentru a le vinde la export, potrivit unui comunicat al companiei, citat de Reuters. Ruşii nu au precizat unde vor fi livrate ga­zele. „Explorarea şi producţia de gaze natu­rale pe platforma continentală a Venezuelei va servi pieţei interne a acestei ţări, iar la export vor fi date gaze naturale lichefiate”, se arata in comunicatul Gazprom. Compania rusă de stat şi omoloaga sa din Venezuela, PDVSA, au încheiat, recent, un acord de explorare şi producţie de gaze naturale ca urmare a convorbirilor dintre preşedintele venezuelean, Hugo Chavez, şi directorul executiv al Gazprom, Alek­sei Miller. Gazprom nu a precizat suma necesară pentru proiect şi nici ce estimări are pentru rezervele de producţie.

European_Union_flags_Image_Flickr_Stuart_Chalmers

Comisia Europeană vrea să discute „printr-o singură voce“ cu Rusia şi Gazprom

Statele membre ale Uniunii Europene vor trebui să obţină acordul Comisiei Europene pentru marile contracte energetice semnate cu terţe părţi precum Rusia şi Gazprom, dacă o propunere prezentată de executivul european se va concretiza. Această propunere „riscă să pună probleme multor state membre“, a a avertizat un diplomat european, sub protecţia anonimatului. Comisarul European pentru Energie, Günther Oettinger, spune că este vorba de crearea unei „abordări coerente în relaţiile energetice cu ţări terţe“. Este necesară îmbunătăţirea „coordonării interne“ astfel încât „UE şi statele membre să acţioneze împreună şi să vorbească printr-o singură voce“, în special în ceea ce priveşte relaţia cu Rusia, a susţinut acesta.

oil-pipeline-2

Acordul pentru South Stream – semnat în Septembrie

Acordul acţionarilor South Stream va fi semnat în septembrie, a anunţat şeful Gazprom, Alexei Miller. Potrivit acestuia, participaţia companiei italiene ENI se va reduce la 20%, iar companiile EDF şi Wintershall vor obţine câte 15%. Iniţial, cota de participare a ENI era de 50%, împărţind participaţiile în mod egal cu Gazprom. Acum, compania italiană va ceda o mare parte din acţiuni companiilor EDF şi Wintershall. Proiect al Gazprom şi al italienilor de la ENI, gazoductul South Stream, cu o lungime de 3.600 km şi o capacitate anuală de 63 miliarde metri cubi de gaze, ar trebui să alimenteze Europa occidentală, în special Grecia şi Italia, cu gaz rusesc via Marea Neagră şi Balcani. Costurile proiectului, estimate la 19-24 miliarde de euro, sunt o problem importantă în statele de tranzit, deoarece acestea nu ar avea bani pentru finanţarea secţiunilor de pe teritoriul lor.

big

Ucraina nu este de acord cu fuziunea dintre Naftogaz şi Gazprom

Ucraina se opune ferm unei eventuale fuziuni între compania sa Naftogaz şi grupul rus Gazprom, conform preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici. Declaraţia liderului de la Kiev este făcută în contextul în care şeful Gazprom, Aleksei Miller, a spus că Moscova va reduce preţul gazului livrat Ucrainei în cazul în care cele două societăţi vor fuziona. De asemenea, premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat că toate contractele de livrare de gaz încheiate între Moscova şi Kiev contravin legilor ucrainene şi trebuie revizuite. Această măsură a Kievului este luată în contextul în care încearcă să determine Moscova să scadă preţul gazului pe care i-l vinde. Reprezentanţii Rusiei nu exclude această posibilitate, cu condiţia ca Ucraina să accepte aderarea la uniunea vamală formata de Rusia, Belarus şi Kazahstan. De asemenea, Moscova vrea ca Naftogaz să fuzioneze cu Gazprom. Pe de altă parte, guvernul ucrainean vrea să lichideze Naftogaz şi ca toate contractile actuale de gaz să fie revizuite. Premierul a spus că Naftogaz nu va mai exista şi că, după o perioadă de timp, companii noi vor lua locul Naftogaz pe piaţă. Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia în sectorul gazului sunt stabilite printr-un accord interguvernamental semnat în 2004, care obligă părţile să fixeze anual volumul livrărilor de gaz.

„Din nefericire, acest acord interguvernamental din 2004, care are supremaţie asupra legislaţiei naţionale, nu a fost respectat niciodată. De asemenea, considerăm că toate contractele încheiate în 2009 contrazic acest acord, cel puţin în ceea ce priveşte volumul anual al livrărilor de gaz“, a subliniat şeful guvernului ucrainean.

South-Stream-Transport-Welcomes-New-CEO-Oleg-Aksyutin

Gazprom: South Stream va fi inaugurat în decembrie 2015

Consiliul director al Gazprom a analizat stadiul lucrărilor din proiectul South Stream şi a stability că primul tronson va fi dat în exploatare în decembrie 2015. Cotidianul Moskovskie Novosti a anunţat că Gazprom a stabilit inclusiv traseul viitoarei magistrale de transport a gazelor naturale. S-a aflat astfel că principal conductă nu va intra în Austria, ţară care susţine activ proiectul Nabucco, ci în nordul Italiei. Ceea ce înseamnă că Gazprom a renunţat la varianta de a transporta mari cantităţi de gaze pentru nodul de reţea Baumgarten, Austria. South Stream va fi compus din patru tronsoane a câte 15,57 miliarde mc de gaze fiecare, capacitatea maximă a gazoductului, de 63 miliarde mc, urmând să fie atinsă în 2018. Lucrările de construcţie vor începe în 2013, costul estimativ al proiectului fiind de 15,5 miliarde de euro.

332890

Top Forbes cu cele mai mari 25 grupuri gazo-petroliere

Saudi Aramco, societatea petrolieră naţională a Arabiei Saudite, conduce în clasamentul celor mai mari 25 de grupuri gazo-petroliere din lume, potrivit unui studiu realizat de revista americană Forbes. Compania saudită are venituri zilnice de 1 miliard de dolari, în urma unei extracţii de 12,5 milioane de barili/zi. Poziţia a doua este ocupată de Gazprom. Grupul rusesc extrage 9,7 milioane de barili pe zi şi are un venit anual de peste 40 de miliarde de dolari.